„Uniunea Europeană
revine la „zilele negre” ale banilor murdari”. Așa au
interpretat unele organizații neguvernamentale decizia Curții de
Justiție a Uniunii Europene de a declara nevalide obligațiile
legale pentru corporații, trusturi și alte persoane juridice de a
dezvălui public identitatea proprietarilor lor, conform
novinite.bg. Motivul deciziei a fost
dreptul la confidențialitate și protecția datelor.
Foto: Arhiva Adevărul
Directiva, care
obligă statele membre să se asigure că informațiile despre
beneficiarii efectivi sunt disponibile publicului, a fost contestată
de Luxemburg. Regulile urmăresc combaterea spălării banilor și a
finanțării terorismului.
Reglementările au
fost adoptate în țările UE în 2018, ca răspuns direct la
încălcările financiare relevate de așa-numitele Dosarele Panama
și Pandora și de alte
scurgeri financiare similare. Legislația privind divulgarea vizează
limitarea oportunităților de evaziune fiscală, spălare de bani și
alte tipuri de activități financiare ilegale.
Roland Papp, care
este responsabil pentru problemele legate de fluxurile financiare
ilicite în filiala europeană a „Transparency International” , a
comentat:
„Cel mai bun mod
de a prezenta acest tip de informații este într-un format de date
deschise, unde întregul registru poate fi descărcat și căutat
pentru tendințe și statistici”. O mare parte din informații pot
fi înțelese doar în acest fel. În prezent, Danemarca, Letonia și
Estonia au astfel de registre. Sperăm că, pe termen lung, un nivel
similar de transparență poate fi atins în majoritatea țărilor
europene.”
Cu toate acestea,
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că accesul public la
informații despre beneficiarii reali ai companiilor încalcă
dreptul la confidențialitate și datele cu caracter personal descris
în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Singurele
informații pe care trebuie să le dezvăluie sunt numele lor, luna
și anul nașterii . De asemenea, se reține că prevederile actuale
permit unui număr potențial nelimitat de persoane să obțină
informații despre situația materială și financiară a
beneficiarilor efectivi.
„Respectăm
decizia instanței. Este important de remarcat, totuși, că
înțelegerea noastră comună este că interesele comerciale nu ar
trebui să fie considerate informații personale, deoarece acestea
sunt de natură publică și au implicații pentru publicul larg .
Dar, într-o oarecare măsură, această decizie este oportună,
deoarece Parlamentul European și Consiliul European lucrează în
prezent la o nouă directivă împotriva spălării banilor. Ar
trebui să definească funcțiile și modul în care vor funcționa
aceste registre. Noile reguli ar putea descrie mai bine cine poate
accesa înregistrările și cum. Este necesară o nouă directivă
care să asigure accesul la aceste informații persoanelor care au un
interes legal în acestea, sub rezerva deciziei instanței de
judecată”, declară Roland Papp.
Unele organizații
de justiție fiscală chiar sugerează că eliminarea accesului
public la astfel de registre va permite ca
noi fluxuri de bani murdari să înceapă
să intre din nou în Uniunea Europeană, inclusiv cele legate de
oligarhii ruși sancționați:
„Este important de
menționat că Uniunea Europeană și statele membre impun standarde
în acest sens. Insulele Channel și alte țări au spus că vor
decide după decizia instanței UE dacă își deschid registrele
pentru public sau nu. Dar decizia este, de asemenea, foarte
importantă pentru că precizează clar că ONG-urile, societatea
civilă și jurnaliștii au un interes legal în accesarea datelor în
activitatea lor de combatere a spălării banilor. Deci decizia nu
înseamnă că informațiile vor fi indisponibile tuturor. Însă, de
acum înainte, trebuie garantat accesul celor cu acest drept, precum
și al agențiilor de aplicare a legii. Cu toate acestea, apare o
problemă, de exemplu, atunci când forțele de ordine doresc să
efectueze investigații transfrontaliere.Până acum puteau folosi
registrele accesibile ale unei țări străine, dar acum vor trebui
să treacă printr-o procedură lungă și birocratică dacă vor
informații din baza de date a altei țări . Acest lucru ar putea
face inutil de dificilă aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei,
de exemplu. Procedura de verificare este acum mai dificilă, mai
greoaie și va necesita mai mult timp și efort.„, conform reprezentantului
„Transparency International”.
A ști cine deține
o companie cu sediul în Uniunea Europeană a fost esențial pentru
descoperirea abuzurilor.
„Am asistat la o
serie de exemple în care aceste registre au jucat un rol important
în descoperirea corupției și fraudei. Un exemplu este fostul
prim-ministru al Republicii Cehe, Andrej Babis, care nu și-a
anunțat deținerea de participații la trusturile cehe, despre care s-a aflat însă dintr-un
registru din Slovacia când o companie deținută de el a solicitat să participe la o
achiziție publică. Astfel, conflictul de interese a devenit clar, deoarece el a stabilit regulile pentru fondurile agricole, primind în același
timp milioane de euro din astfel de fonduri”, explică Roland Papp.
Comisia Europeană
și Parlamentul European trebuie să modifice legislația pentru a
reflecta decizia Curții de Justiție a UE, dar se preconizează că
acest lucru va dura luni de zile. Între timp, guvernele au început
deja să întrerupă accesul publicului la registre.
„În acest moment
este dificil de evaluat implicațiile complete pe care le va avea
această decizie. Va avea cu siguranță un impact asupra modului în
care funcționează, atât în interiorul UE, cât și în afara ei.
Unele state membre, cum ar fi Țările de Jos, Germania și
Luxemburg, refuză deja accesul publicului la registre. Cu toate
acestea, alte țări, precum Estonia și Letonia, încă se gândesc
dacă să le lase disponibile, deși cu anumite restricții.