Sistemul sanitar din România se află în fața unei schimbări de paradigmă, menită să corecteze una dintre cele mai vechi și mai frustrante practici reclamate de pacienți de-a lungul anilor. Atmosfera din spitalele publice este, de multe ori, una tensionată, nu doar din cauza lipsei de resurse, ci și din cauza indisponibilității personalului exact în momentele cheie ale zilei. Imaginea coridoarelor care se golesc subit în jurul prânzului și a cabinetelor închise cu mult înainte de terminarea programului oficial a devenit, din păcate, o normă tacită, acceptată cu resemnare de contribuabilii care plătesc asigurări de sănătate.
Această realitate a creat un cerc vicios, în care pacientul, deși asigurat, ajunge să scoată bani din buzunar pentru a fi tratat de același specialist, dar într-un cadru diferit, privat. Tensiunea socială acumulată pe acest subiect este uriașă, oamenii simțindu-se adesea „tranzacționați” între sistemul de stat și cel privat, în detrimentul propriului buzunar și al dreptului constituțional la sănătate. Mai mult, resursele financiare ale statului sunt drenate constant, plătindu-se salarii integrale pentru o prezență parțială, un fapt care a ajuns să coste bugetul consolidat sume astronomice în fiecare an.
Autoritățile au decis să rupă tăcerea și să abordeze frontal problema „dublei măsuri”. Până acum, discuțiile s-au purtat mai mult la nivel de principiu, însă noile date din teren au scos la iveală situații de-a dreptul absurde. Un exemplu elocvent vine din zona Dobrogei, unde verificările au arătat că într-o singură unitate medicală, o proporție covârșitoare a personalului, de trei sferturi, deținea documente care atestau incapacitatea de a efectua gărzi obositoare la stat. Paradoxal, aceleași persoane aveau o activitate intensă și neîntreruptă în clinicile private, ridicând semne de întrebare legitime despre veridicitatea afecțiunilor invocate.
Semnalul de alarmă a fost tras asupra modului în care este gestionată resursa umană și financiară. Nu mai este vorba doar despre etică, ci despre o gaură neagră în buget și despre o sfidare la adresa colegilor care rămân să acopere turele grele din spitalele de urgență. Oficialii au realizat că toleranța față de acest fenomen nu face decât să adâncească criza din sănătate, motiv pentru care s-a conturat un plan de măsuri administrative extrem de sever, fără precedent în ultimii ani.
Cel care a pus punctul pe „i” și a anunțat noile reguli este ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Prezent la Timișoara, acesta a făcut o serie de declarații tranșante, vizând direct medicii care părăsesc spitalul public în timpul programului pentru a lucra în privat. Măsura anunțată este una radicală: desfacerea contractului de muncă pentru cei prinși că încalcă orarul pentru care sunt plătiți din bani publici.
„Mă refer la cei care pleacă la ora 11.00 de la spitalul public, la cabinetul privat și de cele mai multe ori împreună cu pacientul. Dacă nu încetăm cu acest fenomen care ne costă multe sute de milioane de lei pe an, sistemul de sănătate nu are cum să se facă bine”, a precizat ministrul. Rogobete a subliniat că nu este împotriva muncii în privat, dar aceasta trebuie să se desfășoare strict după terminarea programului de la stat.
Mai mult, oficialul a taxat dur ipocrizia celor care invocă motive medicale pentru a evita munca grea la stat, dar sunt apți de muncă în privat. „Nu putem fi ipocriți și nu putem avea lombosciatică doar la spitalul public, dar apoi să stăm 12 ore în picioare în cabinetul privat”, a declarat acesta. În acest sens, se pregătește o modificare legislativă majoră: cine are scutire de gardă la stat din motive medicale, își va pierde automat dreptul de liberă practică în privat pe durata respectivă, pentru a permite recuperarea reală a sănătății.
Contextul este unul exploziv, mai ales după exemplul de la Constanța, unde 75% dintre medici aveau scutiri de gardă, dar operau în privat. Ministrul își asumă direct concedierea celor care sunt găsiți în afara unității sanitare publice în timpul orelor de program, marcând astfel sfârșitul unei ere de toleranță în sistemul medical românesc.
