De ce se comportă Vladimir Putin ca un om în criză de timp ANALIZĂ

Pe măsură ce Ucraina pare că scapă de sub controlul Rusiei, liderul de la Kremlin simte că rămâne fără pârghii de presiune și îl face să ia în considerare opțiunea forței. Vladimir Putin și-a desfășurat trupele la granița cu fosta republică sovietică, a adresat cereri imposibile Europei și SUA și pare gata să lanseze o nouă ofensivă pentru a-și stabili dominația asupra Kievului.

Se spune că Putin simte o „misiune istorică” de a inversa deplasarea Ucrainei către vest, în ciuda rolului său în anexarea Crimeei și alimentării unui război în sud-estul țării. Dar ritmul său rapid actual ridică întrebări despre motivul pentru care pare să simtă că este momentul să acționeze acum, ca și cum ar fi rămas fără timp.

Din perspectiva lui Putin, s-ar putea să se uite la evenimentele recente din Ucraina și să creadă că totul este în jos pornind de aici. Încercarea sa de a forța Ucraina să reintegreze regiunea din est, Donbas, o pastilă otrăvitoare care i-ar fi oferit dreptul de veto asupra drumului geopolitic al Kievului, a eșuat, scrie „The Guardian“.

În același timp, Putin este alarmat de cooperarea militară din ce în ce mai intensă dintre Ucraina și Occident, inclusiv asistență militară și arme. Putin susține că țara devine de facto un membru „neoficial” al NATO, „anti-Rusă” și că ar putea găzdui într-o zi trupe occidentale sau chiar rachete.

„Au ajuns la concluzia că tendințele nu se îndreptau în direcția lor, că se îndreptau către înfrângerea geopolitică”, a spus Samuel Charap, politolog la Rand Corporation. Planul timpuriu al Kremlinului de „a aștepta”, ca ucrainenii să-și piardă răbdarea cu noul lor guvern și ca Occidentul să-și piardă interesul pentru Ucraina, nu mai era viabil. Kremlinul „a decis că status quo-ul este intolerabil și că trebuie schimbat”.

Putin își analizează opțiunile în cazul în care Occidentul nu-i îndeplinește cerințele

Președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică că va analiza o serie de opțiuni dacă Occidentul nu va face eforturi pentru a oferi Rusiei garanțiile de securitate care să împiedice extinderea NATO în Ucraina, informează agenția AP.

La începutul acestei luni, Moscova a prezentat un proiect de documente de securitate prin care cere ca NATO să refuze aderarea Ucrainei și a altor foste țări sovietice și să renunțe la prezenta militară în Europa Centrală și de Est.

Putin a îndemnat Occidentul să acționeze rapid pentru a răspunde cererilor Moscovei, avertizând că Rusia va trebui să ia „măsuri militare-tehnice adecvate” dacă Occidentul își continuă cursul „agresiv în pragul casei noastre”, aşa cum s-a exprimat.

Solicitat să precizeze care ar putea fi un astfel de răspuns, Putin a spus în comentariile difuzate de televiziunea de stat rusă că „ar putea fi divers”, adăugând fără detalii că „va depinde de ce propuneri mi le vor înainta experții noștri militari”.

SUA și aliații săi au refuzat să ofere Rusiei genul de garanție pe care și-o dorește Putin asupra Ucrainei, invocând principiul NATO conform căruia aderarea este deschisă oricărei țări care îndeplinește condițiile de aderare. Cu toate acestea, Statele Unite și NATO au fost de acord să lanseze discuții pe teme de securitate cu Rusia luna viitoare.

Putin a spus că discuțiile cu Statele Unite vor avea loc la Geneva. În paralel, vor avea loc și negocieri între Rusia și NATO și sunt așteptate și discuții mai ample sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Ieri, un oficial al NATO a fost citat cu declarația că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să organizeze o ședință a Consiliului NATO-Rusia pe 12 ianuarie, iar Rusia a răspuns că ia în considerare oferta de dialog a NATO, dar că are nevoie de clarificări privind momentul și formatul consiliului. Ar fi prima ședință a consiliului NATO Rusia de doi ani și jumătate.

Un rezultat diplomatic negociat, care să fie stabilit în documente obligatorii din punct de vedere juridic…

În declarațiile difuzate duminică, Putin a spus că Rusia a avansat cererile sale în speranța unui răspuns constructiv din partea Occidentului.

„Nu am făcut-o doar pentru a vedea că ele sunt blocate (…), ci în scopul de a ajunge la un rezultat diplomatic negociat, care să fie stabilit în documente obligatorii din punct de vedere juridic”, a spus Putin.

El a reafirmat că aderarea Ucrainei la NATO sau desfășurarea armelor alianței în această țară reprezintă „o linie roșie pentru Moscova” pe care nu ar permite Occidentului să o treacă.

Putin și-a exprimat îngrijorarea că Statele Unite și aliații lor ar putea încerca să prelungească discuțiile de securitate și să le folosească ca acoperire pentru a urmări o consolidare militară în apropierea Rusiei.

El a menționat că Rusia și-a publicat cererile de securitate pentru a le face cunoscute publicului și pentru a crește presiunea asupra Statelor Unite și aliaților lor pentru a negocia un acord de securitate, scrie agenția AP.

„Avem un singur obiectiv – să ajungem la acorduri care să asigure securitatea Rusiei și a cetățenilor săi acum și într-o perspectivă pe termen lung”, a mai spus Putin.

Acuzații la adresa lui Zelenski

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care a candidat pentru o funcție pe o platformă de pace, a ajuns „sub influența unor elemente radicale”, a spus Putin. Negocierile cu guvernul său au încetat practic.

Luna trecută, diplomații ruși au făcut publice corespondenta cu omologii lor francezi și germani, îndepărtând șansele pentru continuarea negocierile cu puterile europene pe problema ucraineană.

Îl preferă pe Joe Biden, președintele SUA căruia Putin îi poartă mai mult respect, dar în care spune că nu are încredere.

Asta îi lasă lui Putin opțiunea utilizării forței militare, o situație pe care pare gata să o folosească. Președintele rus pare obsedat de Ucraina – în această vară a publicat un eseu de 6.000 de cuvinte pe această temă sub propriul său nume – iar analiștii ruși au spus că rezolvarea dilemei sale ar putea determina propria cronologie ca lider al Rusiei.

„Se pare că ceea ce reușește să obțină în Ucraina va fi factorul decisiv pentru Putin dacă va continua și după 2024”, a scris Aleksander Baunov, de la Centrul Carnegie din Moscova.

Deși este dificil să ne imaginăm că Putin demisionează după 24 de ani la putere, este, de asemenea, posibil ca dorința sa de a recâștiga Ucraina să fie un factor care să-l oblige să rămână în viitor.

Citeste si:

Războiul de lângă noi. Ce poate face România?

România așteaptă Noua Strategie Americană pentru Marea Neagră, privind cu îngrijorare spre Est, unde Rusia amenință Ucraina, inclusiv pentru a convinge NATO cât de periculos ar fi să-și…

SURSA