Mare parte din țară s-a aflat în ultimele două zile sub cod roșu de caniculă, cu temperaturi care au trecut de 40 de grade și care izolat s-au simțit și ca 44 de grade. Totodată ANM a anunțat că au fost înregistrate 59 de recorduri termice.
România nu este însă singura țară care se confruntă cu astfel de temperaturi. Luni, valul de căldură care a acaparat aproape întreg continentul a adus maxime de aproape 42 de grade Celsius în Germania, Polonia, Ungaria și Cehia. De asemenea, Franța a raportat aproximativ 1.000 de decese care au avut drept cauză temperatura extrem de ridicată.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 200.000 de oameni au murit în ultimii 4 ani pe continent din cauza caniculei, iar mare parte dintre aceste decese puteau fi evitate. Valurile de căldură extremă nu mai sunt în prezent doar episodice, ci devin recurente, din ce în ce mai puternice și se întind pe suprafețe tot mai mari.
Având în vedere toate aceste cifre, există în continuare o pondere importantă a populației care pune la îndoială efectele încălzirii climatice și spun că omenirea a trecut de multe ori prin astfel de episode fără a fi considerate excepționale.
Pentru a înțelege ce se întâmplă diferit acum față de acum câțiva ani sau chiar decenii, Ziare.com a discutat cu Adrian Bîlbă, activist de mediu, care explică care sunt cauzele naturale și antropice care ne fac să resimțim temperaturi tot mai mari de la an la an, dar și care ar putea fi soluțiile pentru a ține sub control aceste fenomene.
Acesta explică că dezvoltare urbană este una dintre principalele cauze care au dus la intensificarea temperaturilor în sezonul cald, având în vedere că orașele se extind continuu, există puține zone verzi sau chiar deloc, iar numărul mașinilor este în creștere în fiecare an.
„Orașele s-au mărit și sursele de căldură din orașe s-au intensificat. A crescut densitatea construcțiilor, iar pe de altă parte, suprafețele verzi se restrâng fiindcă există interese imobiliare. Chiar și acolo unde există aceste suprafețe verzi, sunt mai degrabă flori, pajiști, locuri de joacă și mai puțini arbori, cei care au de fapt cea mai mare capacitate de a reduce acest fenomen de încălzire. În consecință temperatura medie în orașe, raportat în exteriorul lor, este din ce în ce mai mare”, explică Adrian Bîlbă.
Acesta explică și fenomenul științific care stă în spatele efectului pe care fiecare dintre noi îl resimțim:
„Albedo reprezintă coeficientul de reflexie a energiei calorice. Soarele nu trimite doar lumină, ci trimite o gamă largă care include și radiații calorice, cele care sunt cu lungime de undă mai mare decât cele infraroșii. Aceste radiații calorice sunt majoritar reflectate. Această radiație calorică reflectată este tot mai puțină, practic se captează tot mai mult, pentru că sunt mai puține spații înghețate care reflectă mult fiind albe. Marea prinde o culoare tot mai închisă. Terenul defrișat de păduri se încinge și captează mai multă radiație, iar temperatura aerului nu depinde de nimic altceva decât de încălzirea solului, adică de energia radiată de solul încălzit. Soare nu încălzește aerul. Pământul încălzește aerul și în consecință avem temperaturi tot mai ridicate”.
Totodată, activistul de mediu vorbește și despre capacitatea corpului nostru de a se adapta la astfel de temperaturi, în funcție de stimulii la care a fost expus în timp. Practic, bunicilor noștri le era mai ușor să tolereze temperaturile ricate pentru că nu erau puși în situația de a trece rapid de la 20 la 40 de grade de mai multe ori pe zi.
„Acum 20-30 de ani neavând opțiunea aerului condiționat, nu știam cum este să stai la răcoare în mijlocul caniculei. Acum stai la răcoare în mașină sau în casă și când ieși de la aer condiționat afară, resimți foarte tare căldura. Înainte nu aveam aer condiționat și corpul nostru era obișnuit cu astfel de temperaturi”, spune Adrian Bîlbă.
Prea multe pajiști ajung teren arabil
Pentru ca aerul să redevină respirabil și să nu mai avem nevoie de aer condiționat câteva luni pe an aproape în permanență, specialistul spune că numărul zonelor cu pădure din interiorul, dar și de la marginea localităților ar trebui să crească.
Din păcate, chiar și cele mai bune intențiii pot avea efecte negative asupra mediului. Adrian Bîlbă atrage atenția că, inclusiv de la nivel european sunt oferite ajutoare în agricultură care încurajează exploatarea unor zone în care nu ar trebui să existe altceva în afară de arbori.
„Comisia Europeană face o greșeală uriașă prin faptul că subvenționează agricultura. Poate părea ciudat, dar prin subvenția agriculturii noi restrângem suprafețele forestiere. Merită să întoarci brazde și în zone mai puțin fertile pentru că primești bani de la subvenție, acei 200 și ceva de euro în România sau chiar 800 și ceva de euro în Franța. Aceste ajutoare încurajează lucrarea pământului în zone pe care dacă le-am lăsa ca pajiște ar fi mult mai sustenabil din punct de vedere ecologic”, consideră activistul de mediu.
Pe lângă legislația europeană, cea locală pare să urmărească de multe ori alte interese decât creșterea calității nivelului de trai. Activistul de mediu spune că autoritățile locale iau decizii mai degrabă în favoarea dezvoltării zonelor urbane decât pentru protejarea ecosistemelor deja existe, totul din considerente politice.
„În orașe există un consiliu local, care este constituit din interesele partidelor, partide care deseori au interese imobiliare și nu sunt de acord cu un plan urbanistic care să includă crearea unor păduri la marginea orașului pentru că este zonă de dezvoltare, unde deja sunt terenuri cumpărate și unde nu se permite dezvoltarea unor păduri. Nu există interes pentru asta”, consideră Adrian Bîlbă.
În această situație, acesta spune că există două căi prin care să se limiteze efectele încălzirii globale la nivelul fiecărei comunități, dar și la nivel național:
„Pe de o parte, trebuie să existe obligativitatea prin lege ca anumite porțiuni din oraș să aibă zone verzi și nu zone verzi între clădiri, nu clădiri cu fațade verzi și tot felul de invenții, ci să aibă pur și simplu pădure. Pe de altă parte, avem subvenție, dar este foarte greu de accesat. Există subvenție pentru accesarea sau formarea pădurilor. Acum primești o subvenție la înființare și câțiva ani de zile după, apoi nu mai primești nimic. Trebuie să existe o subvenție continuă pentru pădure, o subvenție care se vină pe linia biodiversității”.
Lipsa spațiilor verzi cu arbori își arată efectele mai ales vara și nu doar în ceea ce ține de temperaturile resimțite. În ultimele săptămâni, marile orașe din țară și Capitala au fost afectate de o ”invazie” de țânțari, căpușe și alte insecte, care pe lângă disconfortul pe care îl provoacă, pot fi și purtătoare de anumite virusuri și bacterii.
Adrian Bîlbă spune că odată cu zonele împădurite din orașe care au dispărut, au dispărut și păsările care în mod normal se hrănesc cu astfel de insecte.
„O altă problemă în orașe este că avem prea multe insecte, pentru că nu mai avem păsări insectivore, nu mai au unde să-și facă cuib. Păsările insectivore nu își fac cuib la streașina casei ca vrăbiile sau pe casă ca pescărușii, ele au nevoie de pădure. Dacă nu mai avem pădure, nu mai avem nici păsări insectivore și ești nevoit să dai cu substanțe chimice ca să poți scăpa de ele”, mai spune acesta pentru Ziare.com.
