Luna august are o reputație aparte în Rusia, fiind asociată în memoria publică cu o serie de crize politice, dezastre și evenimente dramatice. În acest context, publicația The Times analizează dacă presiunile militare, economice și politice cu care se confruntă Kremlinul ar putea transforma și acest august într-o perioadă dificilă pentru președintele Vladimir Putin.
O lună marcată de evenimente istorice
În ultimii peste 30 de ani, luna august a coincis cu unele dintre cele mai importante momente din istoria recentă a Rusiei. Printre acestea se numără tentativa de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov din 1991, accidentul submarinului nuclear Kursk în anul 2000, precum și numeroase dezastre naturale, accidente industriale și atentate.
În august 2024, forțele ucrainene au desfășurat operațiuni militare în regiunea rusă Kursk, marcând una dintre cele mai importante incursiuni pe teritoriul Federației Ruse de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Presiuni asupra Kremlinului
Potrivit analizei publicate de The Times, Kremlinul traversează una dintre cele mai dificile perioade din timpul celor peste 25 de ani de guvernare ai lui Vladimir Putin.
Publicația susține că atacurile ucrainene asupra unor obiective din interiorul Rusiei, inclusiv asupra infrastructurii energetice și logistice, au afectat imaginea autorităților, care au prezentat mult timp securitatea internă drept una dintre principalele realizări ale actualului regim.
În același timp, Rusia continuă să se confrunte cu efectele economice ale războiului și ale sancțiunilor occidentale.
Elitele ruse și perspectivele regimului
Politologul rus Tatiana Stanovaia, care trăiește în exil și studiază funcționarea Kremlinului, apreciază că în interiorul elitelor ruse există o preocupare tot mai mare privind capacitatea sistemului politic de a face față provocărilor actuale.
Într-o analiză publicată de centrul de cercetare Carnegie, aceasta susține că presiunile externe nu par să schimbe poziția președintelui Putin privind continuarea războiului, însă sporesc riscul apariției unor tensiuni în interiorul aparatului de putere.
Stanovaia compară situația cu un mecanism blocat care rezistă presiunii, dar transmite o solicitare tot mai mare structurilor din jurul său.
Războiul continuă fără perspective clare
În același timp, publicația subliniază că nici Ucraina nu se află într-o poziție decisiv avantajoasă.
Forțele ruse continuă să controleze aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, iar atacurile cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene au loc aproape zilnic.
Fostul comandant al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, declara înainte de încheierea mandatului său că momentul decisiv al războiului este încă departe.
În aceste condiții, analiștii consideră că este dificil de anticipat dacă și în ce mod ar putea apărea un eveniment capabil să schimbe echilibrul politic din Rusia.
Posibilitatea unor schimbări bruște
The Times amintește revolta declanșată în 2023 de liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, drept exemplu al unui eveniment neașteptat care a demonstrat vulnerabilitatea sistemului politic rus.
Publicația citează și declarații făcute în 2014 de politologul Gleb Pavlovski, fost consilier al Kremlinului devenit ulterior critic al lui Vladimir Putin.
La acea vreme, Pavlovski afirma că este imposibil de estimat cât timp va mai rezista actualul regim, însă, dacă acesta se va prăbuși, schimbarea ar putea avea loc foarte rapid.
Evoluția opiniei publice
Nikolai Rîbakov, liderul partidului de opoziție Iabloko, susține că atacurile asupra teritoriului rus influențează percepția populației în mod diferit.
Potrivit acestuia, o parte dintre cetățeni consideră că războiul trebuie încheiat prin negocieri, în timp ce alții susțin intensificarea acțiunilor militare și își exprimă un sprijin mai ferm pentru Kremlin.
Între timp, date publicate de Fundația Opiniei Publice (FOM), un institut de sondare apropiat autorităților ruse, indică o scădere cu cinci puncte procentuale a nivelului de aprobare al președintelui Putin într-o singură săptămână, până la 66%. Dacă este confirmată, aceasta ar reprezenta cea mai redusă cotă de popularitate înregistrată de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Politologul Abbas Galiamov, fost autor de discursuri pentru liderul de la Kremlin și declarat ulterior „agent străin” de autoritățile de la Moscova, susține însă că nivelul real al sprijinului pentru Vladimir Putin este considerabil mai scăzut decât indică sondajele oficiale.
Reapariția simbolurilor staliniste
Pe fondul războiului, în mai multe regiuni ale Rusiei au fost inaugurate noi monumente dedicate lui Iosif Stalin.
Potrivit Partidului Comunist din Federația Rusă, de la începutul conflictului au fost instalate cel puțin 24 de monumente sau busturi ale fostului lider sovietic în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate.
Recent, un nou monument a fost inaugurat în orașul Cerepoveț. Guvernatorul regiunii Vologda, Gheorghi Filimonov, a declarat că epurările staliniste au reprezentat un instrument necesar pentru consolidarea puterii statului, afirmații care au fost criticate de istorici și organizații pentru drepturile omului.
Ce ar urma după Putin?
Potrivit analizei The Times, chiar dacă actualul regim ar traversa o criză majoră, nu există indicii că o eventuală schimbare de conducere ar conduce automat la democratizarea Rusiei.
O mare parte dintre liderii opoziției liberale se află în exil, au fost închiși sau au murit, ceea ce face ca eventualii succesori ai lui Vladimir Putin să provină, cel mai probabil, din actuala elită politică sau din structurile de securitate.
În acest context, publicația amintește o declarație a lui Gleb Pavlovski, care afirma că, în cazul unei schimbări bruște de putere, noul regim ar putea semăna foarte mult cu cel existent.
