Persoanele date dispărute ar putea fi localizate mai ușor dacă legea ar permite polițiștilor acest lucru. Un proiect de modificare a legii privind căutarea persoanelor dispărute ar putea ușura căutările. Nu este însă așa ușor de aplicat.
După tragedia din vara anului 2019 când două fete, Alexandra Măceșanu, în vârstă de 15 ani, și Luiza Melencu, de 18 ani, au dispărut după ce au mers „la ocazie” în mașina lui Gheorghe Dincă, autoritățile au vrut să schimbe modul în care se caută persoanele dispărute.
Cum ar putea fi găsite mai ușor persoanele dispărute
Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un proiect legislativ cu modificări esențiale în modul de căutare a persoanelor dispărute despre care se știe că au telefonul mobil la acestea, fie că este vorba despre copii sau adulți.
Actul normativ prevede posibilitatea utilizării unor mijloace și metode de localizare a telefonului mobil pe care îl are asupra sa. A fost adoptat de Camera Deputaților în martie 2022.
Proiectul legislativ prevede că, ”în vederea găsirii unei persoane dispărute, pot fi utilizate următoarele metode specifice activităţii de căutare:
a) activităţi investigative pentru obţinerea de date şi informaţii;
b) căutarea persoanei în teren;
c) metode speciale de căutare a unei persoane dispărute;
d) solicitarea şi valorificarea sprijinului populaţiei;
e) mecanismul „Alertă dispariţie copil””.
MAI propune înfiinţarea unor unităţi specializate în aceste cazuri, stabilirea ca regulă că primele 48 de ore de la sesizarea dispariţiei ”prezintă importanţă crucială în ceea ce priveşte şansele de găsire a persoanei dispărute”, dar şi modul în care se va face interceptarea şi localizarea cu mijloace tehnice a telefonului persoanei dispărute.
În premieră vor fi folosite şi „metode speciale de căutare a unei persoane dispărute”. Este vorba de localizarea primară a telefoanelor victimelor prin intermediul datelor de trafic prelucrate de către furnizorii de telefonie mobilă.
Pentru localizarea de precizie a aparatului persoanei dispărute, se are în vedere şi folosirea echipamentelor tehnice complexe aflate în dotarea Direcţiei de Operaţii Speciale (DOS) a Poliţiei Române, care au erori de ordinul metrilor.
Însă, pentru localizarea persoanei dispărute, poliţiştii vor putea obţine date privind tranzacţiile financiare ale respectivei persoane, scrie Adevărul.
Informările transmise de bănci nu vor conţine sumele tranzacţionate, ci numai locul şi momentul în care au fost făcute plăţile. Toate aceste metode speciale de căutare vor putea fi puse în practică în baza autorizaţiei emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului în a cărei zonă de competenţă se află unitatea teritorială de poliţie care are dosarul de dispariţie în lucru.
În expunerea de motive a proiectului de lege se arată că statul are obligația de a respecta dreptul fundamental la viață și la integritate fizică și psihică. În acest sens, este necesară crearea unui mecanism administrativ care să asigure o coordonare mai bună a acțiunilor instituțiilor publice, cu definirea clară a rolurilor, competențelor și responsabilităților în domeniul disparițiilor de persoane.
„Într-un asemenea demers, trebuie pornit în special de la dreptul persoanei dispărute de a fi găsită și întoarsă într-un mediu care să îi ofere securitate, precum și de la prezumția ca aceasta se află într-o stare de pericol. Statul are obligația de a utiliza toate metodele și mijloacele disponibile pentru a da valoare dreptului fundamental la viață și la integritate fizică și psihică, prevăzut de Constituția României”, se arată în documentul citat de avocatnet.ro.
În ce stadiu este proiectul MAI de căutare a persoanelor dispărute
În acest moment documentul se află însă la Comisiile de Apărare și Juridică din Senat, camera decizională, transmite euronews.ro, din mai 2022, de când a ajuns aici după votul din Camera Deputaților.
Senatorii ar lucra la implementarea unui sistem care să aducă laolaltă polițiștii, procurorii și judecătorii.
„Un element de noutate, pentru că eu l-am intitulat „SOS Caracal”. Având acest laptop sau iPad, pentru că nu știu cum va arăta soluția software, pe ce device se va lucra, polițistul care primește solicitarea, până când obține autorizările să facă celelalte date, cum ar fi localizare sau percheziție, el poate trimite către colegii lui din celelalte structuri – Ordine Publică, Poliție de Frontieră, Jandarmerie, Poliție Locală – alerta”, a explicat Nicoleta Pauliuc, șefa Comisiei de Apărare pentru sursa citată.
La acest moment nu există posibilitatea legală de a găsi o persoană dispărută prin localizarea telefonului mobil pe care îl are asupra sa, acest lucru fiind posibil doar atunci când există indicii că este vorba de o infracțiune și se deschide un dosar penal.
Cazul Caracal. Alexandra a sunat la poliție, spunând unde este, dar nu a fost găsită niciodată
În urmă cu trei ani, un bărbat de peste 65 de ani din Caracal, Gheorghe Dincă, devenise un personaj sinistru, acuzat că a răpit două fete, le-a violat și le-a ucis, apoi le-a ars trupurile într-un butoi.
Este vorba despre Alexandra Măceșanu, în vârstă de 15 ani, și Luiza Melencu, de 18 ani.
Pe Luiza a răpit-o pe 14 aprilie 2019. A luat-o la ocazie, dar fata nu a mai ajuns niciodată acasă. A recunoscut apoi că a bătut-o și violat-o în mod repetat, timp de trei zile, apoi a ucis-o. Ulterior, Dincă a spus că fata a fost luată din casa lui de alte persoane.
La trei luni după ce a răpit-o pe Luiza, pe 24 iulie 2019, a repetat episodul cu o adolescentă de 15 ani: Alexandra Măceșanu. Gheorghe Dincă a luat-o „la ocazie” din comuna Dobrosloveni către Caracal. A răpit-o.
A doua zi, profitând de un moment de neatenție din partea lui Gheorghe Dincă, Alexandra a sunat de trei ori la 112, reclamând că a fost răpită, sechestrată și violată într-o casă din Caracal.
Convorbire dintre Alexandra și operatorul 112
Op. 112: Alo, 112, ce urgență aveți? Alo?
A.M.: Bună ziua, vreau și eu în legătură cu poliția!
Op. 112: Ce s-a întâmplat doamnă, cum vă numiți?
A.M.: Sunt domnișoară, am 15 ani, și ieri am fost sechestrată de către un domn…
Op. 112: Cum te cheamă?
A.M.: Măceșanu Alexandra, vă rog veniți repede, nu știu unde sunt….
Op. 112: Cum adică nu știi unde ești? În ce localitate te afli?
A.M.: În Dobro … Aaa.. În Caracal, m-a dus în Caracal, dar nu știu unde exact…
Op. 112: Păi dă-mi un punct de reper unde te afli în Caracal, cum crezi că te găsim? … Aloo?
A.M.: Da, stați, nu plecați vă rog…
De-a lungul zilei, polițiștii au încercat să identifice locul în care se afla Alexandra, dar abia în cursul nopții agenții de poliție au obținut un mandat pe percheziție și au reușit să intre în casă abia pe 26 iulie la ora 6 dimineața.
Demisii după cazul Caracal
Pe 27 iulie, Nicolae Moga, ministrul Afacerilor de Interne la acea vreme a hotărât ca Nicolae Mirea, fostul șef al Inspectoratului de Polțiie Județean (IPJ) Olt și adjuncții acestuia să fie demiși, conform stirileprotv.ro.
Nicolae Moga a decis și înlocuirea prefectului și a subprefectului de Olt.
Pe 29 iulie Ionel-Sorinel Vasilca, directorul STS, și-a anunțat demisia, menționând într-un comunicat că a luat această hotărâre „pentru a nu afecta prestigiul instituţiei”.
pe 30 iulie, ministrul de Interne, Nicolae Moga, a anunţat că demisionează.
La trei ani de la dispariția fiicei lor, cu toate că DIICOT a emis certificat de deces, familia Alexandrei Măceșanu încă așteaptă un semn de la fata lor. Au cerut chiar achitarea lui Gheorghe Dincă pentru infracțiunea de omor.
