Într-o țară în care nu se găsesc niciodată suficienți bani la buget pentru a promova turismul, o inițiativă privată a reușit în doar câțiva ani ceea ce statul nu reușește de câteva decenii: să fructifice relieful și particularitățile zonelor rurale românești și să convingă oamenii să se întoarcă la activități simple, în natură, alături de prieteni, într-o perioadă în care toată lumea caută modalități prin care să scape de stres.
Așa a apărut Via Transilvanica, un traseu de drumeție de 1.400 km care unește Bucovina cu Banatul și care a fost conceput ca o inițiativă socio-culturală menită să revitalizeze comunitățile rurale și să promoveze turismul lent și responsabil.
De acum însă, Via Transilvanica este și oficial traseu pedestru de interes național, după ce ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a semnat un ordin în acest sens.
Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social și inițiatorul Via Transilvanica, a explicat pentru Ziare.com ce a adus nou proiectul Via Transilvanica pentru turismul românesc și care ar fi principiile pe care ar trebuie să se bazeze strategiile turistice ale României pentru a atrage atenția turiștilor străini și a-i convinge să ne treacă pragul.
În mai puțin de 4 ani de când s-a deschis în mod oficial, traseul a reușit să atragă un număr impresionant de turiști străini.
”Doar anul trecut am avut turiști din 62 de țări pe Via Transilvanica. Am avut peste 55.000 de oameni care au parcurs mai multe zile traseul, iar peste 120.000 care s-ar putea să fi mers doar câte o zi. Pentru un proiect care are doar 3 ani de când a fost dat în folosință și 8 în total de când am ieșit prima dată în piață și am vorbit despre el, este un rezultat foarte bun. La început am avut enorm de multă greutate în a transmite mesaje, pentru că nu înțelegea lumea ce ne dorim, de ce ar merge cineva pe drum comunal și forestier, de ce să nu facem doar prin munte toată povestea asta. Acum, Via Transilvanica deja există în conștiința colectivă și a apărut în mai toate publicațiile mari din lume. A apărut la National Geographic de trei ori, a apărut la Time, am fost printre cei puțini care apar acolo ca și unul dintre cele mai frumoase locuri din lume pentru anul 2025. Pe TripAdvisor suntem cotați în cele sub 10% dintre destinațiile pe care trebuie să le vezi într-o viață”, spune inițiatorul proiectului.
Acesta mai spune că în România există un vid legislativ în ceea ce privește mai multe proiecte turistice și că statul nu reușește să promoveze tocmai acele părți din țară care ne-ar putea diferenția de tot ceea ce oferă țările din jur și nu numai.
”Cred că eu știu cel mai bine ce este cu acest drum în momentul de față, pentru că în 2022, în momentul în care Via Transilvanica a fost dată în folosință, ne-am trezit că noi trebuie să avem grijă de o infrastructură națională. Și această infrastructură națională nu era legiferată. Lumea a început să se miște, noi am încurajat foarte mult acest tip de drumeție pe dealuri, prin localități, pe destinații turistice, dar vidul legislativ nu s-a adresat doar drumului Via Transilvanica. Vidul legislativ este unul în care noi nu ne punem în valoare cea mai prețioasă marfă pe care o avem: zona rurală, peisajul agrocultural și patrimoniul național care trăiește într-o simbioză foarte frumoasă în România”, mai spune Alin Ușeriu.
”Noi am cerut autorităților recunoaștere”
Ușeriu mai spune că această nouă omologare din partea statului nu aduce neapărat un plus de validare traseului Via Transilvanica, dar poate contribui la dezvoltarea zonelor rurale și poate încuraja investițiile.
”În afară de această semnătură a domnului ministru, noi n-am beneficiat de niciun fond public până acum. Totul a fost făcut pe sponsorizări, donații și programul nostru de membership. Noi am cerut autorităților doar recunoașterea. Noi sperăm foarte tare să ne ajute să-l putem proteja mai bine, să-l putem îmbunătăți împreună cu fiecare UAT prin care trece, să atragă fonduri pentru că ăsta este iarăși un lucru foarte important. Via Transilvanica aduce locuri de muncă, aduce reprezentare, aduce un tip de admirație pe care zona rurală nu a mai avut-o în ultimii 35 de ani. A fost această hemoragie uriașă de oameni care au plecat și au rămas sate complet depopulate. Tocmai din acest motiv, pământurile care se vând pe acolo, acum se zice că sunt pe Via Transilvanica. Acesta este un lucru foarte frumos și onorant pentru noi, dar bineînțeles că asta vine și cu o întreagă răspundere”, mai declară inițiatorul proiectului.
Alin Ușeriu mai spune că, dacă exploatările forestiere s-ar face conform legii, n-ar mai fi nevoie să vină societatea civilă să avertizeze că printr-un anumit loc trece un traseu turistic. În realitate însă, multe lucruri se fac la limita legii sau chiar împotriva ei, iar cei care dezvoltă astfel de proiecte ajung să facă treaba statului pentru a se asigura că nu muncesc degeaba.
Deși avem strategii peste strategii, ele nu sunt ancorate în realitate și nu sunt construite pentru a răspunde unei nevoi reale și unor oportunități deja existente la nivelul României.
”Am început să mă uit la strategia turistică și la mentalitate, care cred că este cea mai mare problemă a noastră. Mi-am dat seama că, în momentul de față, toate strategiile pe care le-am făcut nu au potențialul de produs. Noi, în România, nu avem produse. Nu avem neapărat cultura aceasta de a avea un produs și produsul acela să fie cel mai bun și să funcționează ca o ancoră. După ce a apărut Via Transilvanica, toată lumea face trasee turistice. Problema este că România n-are decât 250.000 de oameni activi. Ca să creștem această educație sunt necesari enorm de mulți ani și enorm de mult efort”, consideră Alin Ușeriu.
”Dacă ar fi să gândesc o strategie turistică, m-aș uita foarte atent la ce s-a întâmplat la Via Transilvanica și m-aș orienta și către acest tip de gândire nouă”
Deși nu suntem obișnuiți să facem asta prea des, România ar avea multe de învățat din popularizarea rapidă a acestui traseu la nivel mondial și ar putea valorifica această nișă de turism pe care mulți dintre cei care se plâng de supraturism probabil ar aprecia-o.
”În momentul de față, dacă merge cineva pe Via Transilvanica și întreabă orice străin, el va spune că Via Transilvanica este cel mai bine marcat traseu din lumea asta. Are o bornă la fiecare kilometru, ceea ce înseamnă un traseu unic la nivel mondial. Are și un ghid foarte bine construit, care este, probabil, cel mai bun sau unul dintre cele mai bune la nivel mondial. Pe această nișă, noi suntem în top și asta sigur că ne ajută foarte tare, pentru că această comunitate de oameni care merg pe astfel de trasee nu este foarte mare, este împărțită la nivel mondial și unde se duc ei, toată lumea aude de ei. Nu trebuie să vină cineva din Australia să meargă trei luni pe Via Transilvanica. Poate să vină cineva din Australia și să meargă doar două săptămâni sau o săptămână și să viziteze și alte obiective din România. Dacă ar fi să gândesc o strategie turistică, m-aș uita foarte atent la ce s-a întâmplat la Via Transilvanica și m-aș orienta și către acest tip de gândire nouă”, spune inițiatorul proiectului.
Inițiativa a prins bine și pentru că a venit într-un moment în care oamenii caută mai mult ca niciodată să aibă experiențe simple și să-și elibereze stresul acumulat prin diverse activități sportive. Maratoanele, cursele de alergare sau plimbările pe munte au devenit și mijloace de socializare, nu doar loc de întâlnire pentru pasionații de sport.
Alin Ușeriu spune că România ar trebui să fie atentă mai mult la trendurile mondiale și să uite de perioadele în care făcea promovare turistică cu pliante la târgurile de turism pentru că acele vremuri au apus de mult timp. Oamenii caută acum autenticitate și resping imediat ceea ce este reinterpretat la o calitate slabă:
”Noi avem impresia că, dacă copiem anumite proiecte de succes din lume și le implementăm traduse pe românește, așa cum știm noi și cum putem noi, succesul va fi garantat. Nu totdeauna. Deocamdată, la nivel de strategie turistică cred că suntem foarte departe de ceea ce putem noi să oferim”.
Patrimoniul culinar, un alt sector slab promovat
Însă sunt și lucrurile pe care le-am putea împrumuta cu succes de la alte țări, cum ar fi strategia de promovare a gastronomiei locale. În timp ce Spania sau Italia câștigă milioane de euro pe an în economie doar prin promovarea preparatelor locale, România încearcă să arate cât de repede poate adopta trenduri culinare internaționale.
Mâncare este de cele mai multe ori printre primele criterii pe care turiștii le iau în calcul atunci când caută o destinație de vacanță.
”Lucrurile nu s-ar fi putut realiza fără ospitalitatea localnicilor. În lada lor de zestre există și un patrimoniu culinar extraordinar care nu-l găsești în niciun restaurant sofisticat. Cred că poți să mănânci cel puțin 100-200 de feluri de ciorbe și supe pe Via Transilvanica. Unde găsești un restaurant de felul acesta?! Nicăieri! Aproape toate localnicele, deși au 70 sau 80 de ani, încă au o supraproducție de vegetale. Acum nu mai au copii la oraș unde să le trimită pentru că ei trăiesc în Spania sau în America. Și, atunci, iată că apare o posibilitate socială, un circuit social extraordinar”, mai spune Ușeriu.
