Criza migrației din enclava spaniolă Ceuta a depășit rapid dimensiunea unei probleme de frontieră și a devenit subiectul unei dispute geopolitice mai ample. În timp ce Madridul gestionează un nou val de migranți veniți din Maroc, analiștii și liderii politici discută despre implicațiile strategice ale evenimentelor, pe fondul tensiunilor dintre Spania, Maroc, Statele Unite și Uniunea Europeană.
Mii de migranți au ajuns în această săptămână în enclava spaniolă Ceuta, traversând înot sau cu ambarcațiuni improvizate dinspre Maroc. Potrivit autorităților spaniole, nouă persoane și-au pierdut viața în timpul traversării, iar guvernul de la Madrid a mobilizat armata pentru consolidarea securității la frontieră.
Imaginile cu migranții au readus în atenție una dintre cele mai sensibile frontiere externe ale Uniunii Europene și au alimentat dezbaterile privind migrația, securitatea și relațiile dintre Spania și Maroc.
De la o criză de migrație la o dispută geopolitică
Criza a generat numeroase reacții politice și analize care depășesc dimensiunea strict umanitară a evenimentelor.
Unii comentatori consideră că situația trebuie privită și în contextul relațiilor dintre Maroc, Statele Unite și Israel, consolidate în ultimii ani după aderarea Rabatului la Acordurile Abraham, scrie turkiyetoday.com.
În decembrie 2020, administrația președintelui Donald Trump a recunoscut suveranitatea Marocului asupra Saharei Occidentale, în paralel cu normalizarea relațiilor dintre Maroc și Israel. În iulie 2023, și Israelul și-a exprimat oficial sprijinul pentru poziția marocană privind acest teritoriu.
În ultimii ani, cele trei state și-au extins cooperarea în domeniul securității și al apărării, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații și dezvoltarea unor proiecte militare comune, notează publicația turcă.
De ce este importantă Strâmtoarea Gibraltar
Poziția geografică a Ceutei conferă enclavei o importanță strategică aparte.
Situată la intrarea în Marea Mediterană, în apropierea Strâmtorii Gibraltar, regiunea este considerată unul dintre cele mai importante puncte maritime de tranzit din lume.
Mai mulți analiști apreciază că administrația Trump a acordat o atenție deosebită rutelor maritime strategice, inclusiv Canalului Panama, Strâmtorii Ormuz și Groenlandei, argumentând că acestea au o importanță majoră pentru securitatea și comerțul internațional.
În acest context, unele analize susțin că și controlul asupra regiunii Gibraltar capătă o semnificație geopolitică mai amplă. Totuși, nu există dovezi publice care să arate că actuala criză migratorie din Ceuta este rezultatul unei strategii coordonate în acest sens.
Relațiile tensionate dintre Madrid și Washington
Relațiile dintre Spania și administrația Trump s-au deteriorat în ultimele luni pe fondul divergențelor privind politica externă.
Madridul a refuzat utilizarea bazelor militare Rota și Morón pentru anumite operațiuni americane legate de conflictul cu Iranul și a adoptat poziții diferite de cele ale Washingtonului în privința războiului din Gaza.
În acest context, președintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri guvernul spaniol.
Trump a numit Spania „groaznică” și i-a cerut secretarului Trezoreriei să întrerupă relațiile economice cu această țară. Un e-mail scurs din interiorul Pentagonului a vehiculat chiar posibilitatea suspendării Spaniei din NATO.
Ulterior, tensiunile s-au mutat spre Ceuta. La sfârșitul lunii aprilie, Comisia pentru Alocări Bugetare din Camera Reprezentanților a introdus o formulare prin care Ceuta și Melilla erau descrise drept orașe administrate de Spania, dar „situate pe teritoriu marocan”, pentru prima dată când o cameră a Congresului american punea la îndoială, în mod explicit, suveranitatea spaniolă asupra celor două enclave.
Autorul acestei prevederi, republicanul de Florida Mario Díaz-Balart, declarase deja, în aprilie, unui ziar spaniol, că viitorul acestor teritorii ar trebui „negociat și discutat între prieteni și aliați”. Diaz-Balart este, totodată, unul dintre cei mai apropiați aliați ai secretarului de stat Marco Rubio în Congres, un detaliu care transformă o notă de subsol dintr-un raport parlamentar într-un semnal politic.
Terenul retoric fusese pregătit chiar mai devreme. Michael Rubin, fost oficial al Pentagonului, în prezent asociat al American Enterprise Institute, i-a îndemnat pe Trump și Rubio, într-un text publicat în martie, să recunoască cele două enclave drept teritorii marocane aflate sub ocupație.
Patru zile mai târziu, Rubin a mers și mai departe, invocând precedentul Marșului Verde din 1975 și îndemnând Marocul să trimită civili neînarmați spre Ceuta și Melilla, argumentând că articolul 6 din Tratatul NATO nu acoperă teritoriile situate la sud de Tropicul Racului.
Migrația, folosită ca temă politică
Imaginile de joi nu au avut nevoie de mult sprijin pentru a se răspândi. Televiziunile americane de știri le-au difuzat intens, iar constelația obișnuită de comentatori apropiați de mișcarea MAGA a prezentat trecerile de frontieră drept o confirmare a propriilor argumente politice, fără a menționa că simpla ajungere pe plaja din Ceuta nu garantează nimic dincolo de acest punct: enclava reprezintă cel mai îndepărtat și mai îngust punct de sprijin al Europei în Africa, nu o poartă directă spre continentul european.
Jack Posobiec, figură pro-Trump asociată organizației Turning Point USA, a distribuit repetat înregistrări video însoțite de mesajul potrivit căruia „acest lucru li se va întâmpla tuturor țărilor cu populație majoritar albă”. În aceeași zi, Yair Netanyahu, fiul premierului israelian Benjamin Netanyahu, a scris, referindu-se la Ceuta și Melilla: „Dragi arabi și musulmani, vreți să eliberați teritoriile arabo-islamice ocupate? Iată un punct bun de plecare!”
În Italia, ministrul de Externe Antonio Tajani și vicepremierul Matteo Salvini au cerut măsuri mai stricte la frontierele Schengen. În Spania, liderul formațiunii Vox, Santiago Abascal, a descris situația drept o „invazie”, în timp ce guvernul de la Madrid susține că fenomenul este gestionabil și că majoritatea migranților vor fi returnați în Maroc.
Un precedent în 2021
Nu este pentru prima dată când Ceuta se confruntă cu un aflux masiv de migranți.
În mai 2021, aproximativ 8.000 de persoane au trecut frontiera după relaxarea temporară a controalelor de către autoritățile marocane, pe fondul unei dispute diplomatice legate de Sahara Occidentală.
Autoritățile spaniole au returnat atunci majoritatea migranților în doar câteva zile, iar analiștii estimează că și actualul val ar putea fi gestionat într-un mod similar.
Marocul respinge acuzațiile potrivit cărora ar folosi migrația ca instrument de presiune politică. Oficialii de la Rabat susțin că recentele traversări sunt influențate de modificări ale jurisprudenței spaniole privind returnarea migranților și de condițiile din teren.
Deocamdată, nu există dovezi publice care să confirme că actualul val de migrație a fost organizat sau coordonat de autoritățile marocane. Totuși, evenimentele au reaprins dezbaterea privind securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene și rolul pe care migrația îl poate juca în competiția geopolitică dintre actorii regionali și internaționali, subliniază turkiyetoday.com.
