Cum a ajuns Rusia lui Putin într-o fundătură, la un an de război la scară largă în Ucraina

Liderul de la Kremlin a crezut într-un blietzkrig întins pe cel mult o săptămână, dar a provocat cel mai sângeros conflict militar din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial (1939-1945) încoace.

FOTO Shutterstock

Imagine din Bahmut FOTO Profimedia

Pe 24 februarie 2022, în zorii zilei, Europa s-a trezit cu ochii ațintiți spre Est. După mai bine de două decenii de discursuri și politici anti-ucrainene, la opt ani de la anexarea peninsulei Crimeea și aproape opt ani de susținere a unui conflict militar brutal în Donbas, Vladimir Putin a decis să încheie acest capitol al moștenirii sale istorice cu un război de cucerire a Ucrainei mascat sub termenul „operațiune militară specială”. Liderul de la Kremlin a crezut într-un blietzkrig întins pe cel mult o săptămână, dar a provocat cel mai sângeros conflict militare din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Un război de cucerire de neconceput în secolul XXI

Într-o alocuțiune transmisă pe 24 februarie 2022 cu puțin timp înainte de ora 05.00 în Ucraina și în România, ora 06.00 la Moscova, Putin anunță că și-a trimis forțele armate pentru a „apăra” teritoriile separatiste proruse din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk pe care le folosise timp de opt ani într-un război menit destabilizării țării vecine și le recunoscuse drept independente cu două zile mai devreme.

Obiectivul este „demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei”, susține liderul de la Kremlin, care inventează etichete pentru a denatura motivul real al războiului, și anume acapararea așa-numitelor „pământuri istorice”, supraviețuirea regimului de la Moscova și pecetluirea lui Putin în istorie ca un lider de stat care a răzbunat „trădarea” Rusiei la sfârșitul Războiului Rece. El reia acuzația nefondată de „genocid” asupra populației rusofone din Donețk și Lugansk, care împreună formează regiunea geografică Donbas, și teza încercuirii Rusiei de către NATO, pe care o califică drept „agresivă”. În plus, ameninţă Occidentul cu „consecinţe fără precedent” dacă intervine în apărarea Ucrainei.

În timp ce Putin face anunțul, soldații săi intră deja în Ucraina din trei direcții: nord, dinspre Belarus, sud, dinspre Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, și Est. Înaintarea forțelor terestre este însoțită de bombardamente pe întreg teritoriul Ucrainei, de la Harkov la Liov și de la Kiev la Odesa.

„Am fost trezită de zgomotul bombelor, mi-am făcut bagajele şi am fugit”, mărturiseşte pentru AFP Maria Kaşkoska, o femeie în vârstă de 29 de ani care stă ghemuită, în stare de șoc, la metroul din Kiev.

„Nu credeam că s-ar putea întâmpla așa ceva în timpul vieţii mele”, spune pentru AFP Olena Kurilo, o profesoară în vârstă de 52 de ani de lângă Harkov a cărei faţă este acoperită de bandaje din cauza rănilor cauzate de tiruri.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, denunţă începutul unei „invazii de mare amploare”. Această invazie survine după câteva luni de tensiuni pe fondul acumulării de trupe și echipamente rusești în jurul Ucrainei şi de eforturi diplomatice intensive ale liderilor occidentali pentru evitarea unui război la scară largă.

Mimând negocierile cu condiții absurde și total inacceptabile atât pentru ucraineni, cât și pentru restul europenilor, Putin avea deja schițat un plan (geo)politic: înlăturarea conducerii alese de la Kiev și înlocuirea ei cu o administrație obedientă Kremlinului.

Informat prost de serviciile sale secrete despre realitatea din Ucraina și prea încrezut în autoproclamata superioritate militară a Rusiei, liderul de la Kremlin a mizat pe o ofensivă militară de tip blietzkrig, de trei-șapte zile, pentru înfăptuirea acestui plan, dar a provocat un război de lungă durată, de neconceput pentru secolul XXI.

Factorul Zelenski

Promiţând că va „învinge”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le transmite celor peste 40 de milioane de concetăţeni ai săi să nu se panicheze în fața tancurilor și rachetelor rusești.

Un fost actor de comedie ales președinte în primăvara anului 2019 fără nici măcar zi petrecută în arena politică, Zelenski se vede forțat să îndeplinească cel mai important rol al vieții sale, și anume să ridice o țară sfâșiată aproape în totalitate. La sfârşitul primei zile de război, președintele ucrainean deplânge moartea a „137 de eroi” şi decretează mobilizare generală.

În ţinută de culoare kaki, de lider militar, Zelenski jură că va rămâne la Kiev, împreună cu guvernul său, și evită, potrivit serviciilor secrete ucrainene, tentative de asasinat orchestrate de ruși. Își prezintă ţara drept „scutul Europei” împotriva Rusiei și cere ajutor din partea întregii lumi, mai ales din partea Occidentului, inclusiv intervenția NATO. Devine astfel un simbol al rezistenței pentru ucraineni și un erou pentru compătimitorii Ucrainei, în timp ce Putin, ascuns între zidurile Kremlinului, arată tot mai multă cruzime și tot mai mult cinism.

Occidentul, unit alături de Ucraina

Pe plan internațional, invazia rusă din Ucraina declanşează un torent de condamnări din partea liderilor politici, panichează bursele și produce îngrijorări în rândul investitorilor, în mare parte legate de posibilitatea întreruperii aprovizionării cu gaze și petrol din Rusia, și generează, într-o lume care abia își revine din pandemia de COVID-19, un nou șoc economic reflectat în creșterea prețurilor, cu repercusiuni sociale.

Zelenski la summitul de la Bruxelles FOTO Profimedia

Zelenski la summitul de la Bruxelles FOTO Profimedia

Însă NATO nu intră în conflict, așa cum insistă Zelenski, dar, sub imboldul Statelor Unite, își întărește postura pe flancul estic și se transformă în nucleul unui grup de 52 de țări care decid să furnizeze arme, muniții, diverse echipamente militare și antrenamente soldaților țării agresate pentru a rezista și eventual pentru a-i respinge pe invadatori. Vârful de lance al acestui efort internațional de susținere a armatei ucrainene este administrația Biden, care contribuie cu peste jumătate din cele 45 de miliarde de euro alocate în decurs de un an. Fapt în premieră, Uniunea Europeană anunță livrări de arme pentru o parte victimă a unei agresiuni militare.

În timp ce ajută cu Ucraina cu arme, bani și eforturi diplomatice, Occidentul încearcă să reducă turațiile mașinii de război a Rusiei cu noi sancțiuni economice, țintind treptat sistemul bancar, activele din străinătate, oligarhii fidelui lui Putin, industria militară, precum și exporturile de petrol și gaze, principalele surse de venit ale regimului de la Moscova. În plus, numeroase companii pleacă din Rusia. Kremlinul răspunde cu diferite tertipuri pentru a ocoli sancțiunile și amână un colaps economic ca urmare a creșterii prețurilor la gaze și petrol, precum și unor pregătiri anterioare pentru acest scenariu.

Deși reușește să reziste economic – nu se știe pentru cât timp -, totuși Rusia își află limitele pe plan militar și devine tot mai izolată pe scena mondială.

Limitele unei armate mărețe doar la paradă

După câteva cuceriri rapide – portul-cheie Berdiansk, orașul Herson și centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa -, forțele armate ruse se împotmolesc lângă Kiev. Neputincioase să cucerească capitala Ucrainei și să organizeze o paradă a victoriei, soldații lui Putin se răzbună pe civili, dedându-se furturilor, violurilor, torturii și unor execuții în masă. Imaginile cu gropile comune descoperite mai ales la Bucea și Irpin provoacă indignare în lume. Deloc surprinzător, Moscova neagă orice vină, acuză Kievul că pune în scenă masacre și respinge anchetele internaționale pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Imagine din Bucea FOTO Profimedia

Imagine din Bucea FOTO Profimedia

Prost aprovizionate și slab conduse din cauza unui lanț de comandă dezlânat, trupele ruse sunt nevoite să renunțe la cucerirea Kievului și se repoziționează în est și în sud. Este primul mare eșec pe câmpul de luptă pentru Rusia și primul mare succes pentru Ucraina. Regiunea Kiev scapă de invadatorii ruși la începutul lui aprilie, dar orașul martir Mariupol cade la mijlocul lui mai după 86 de zile de asediu. Harkovul, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, rezistă, frontul din Donbas oscilează ușor în favorea rușilor, în timp ce ucrainenii se concentrează pe eliberarea Hersonului.

Pas cu pas, armata ucraineană, întărită de sisteme de armament primite din Occident, recucerește localități bombardând fără încetare depozitele de muniţii şi liniile de aprovizionare ale forțelor armate ruse. Și arată mai multă inventivitate decât inamicul, derutându-l chiar. Mult trâmbițata contraofensivă în sud îi ia prin surprindere pe invadatori cu o străpungere fulgerătoare a liniilor lor din nord-estul Ucrainei. La 12 septembrie, soldații ruși își luau tălpășița din regiunea Harkov, iar două luni mai târziu procedau la fel și în orașul Herson, singura capitală regională din Ucraina ocupată temporar în cursul invaziei. Între timp, Crimeea a fost zdruncinată de atacuri misterioase, din portul Sevastapol până la podul de peste strâmtoarea Kerci, un simbol al raptului teritorial din 2014.

Manevre politice, amenințări și șantaj pentru a compensa neputința militară

Aflat în dificultate pe câmpul de luptă, Putin încearcă să pretindă succese prin anexarea ilegală, în septembrie, a patru regiuni ucrainene – Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie -, să-și întărească armata printr-o mobilizare numită parțială și să frângă rezistența poporului ucrainean lovind cu rachete infrastructurile critice în pragul iernii. Anexările sunt condamnate și nerecunoscute de comunitatea internațională, mobilizarea stârnește proteste în Rusia și provoacă o fugă în masă din țară a bărbaților apți de înrolare, în timp ce atacurile cu rachete nu își ating scopul. „Neputincios să cucerească (Ucraina, n. red.), Putin și-a propus să o distrugă”, observă, pentru sud-ouest.fr., Nicolas Tenzer, profesor la Sciences-Po și director al portalului Desk Russie.

Bloc distrus în Lugansk FOTO Profimedia

Bloc distrus în Lugansk FOTO Profimedia

Izolat pe plan internațional, cu aliați precum Coreea de Nord și Iran, Putin pariază pe propagandă, amenințări, inclusiv în privința folosirii armei nucleare, și șantaj energetic pentru a destabiliza Occidentul și a reduce astfel sprijinul pentru Ucraina. Dar nu-i convinge pe occidentali că valorile lor sunt greșite, nu-i sperie pe toți cu arma nucleară și nu-i merge nici șantajul cu caloriferele reci la iarnă.

Un eșec strategic

De altfel, decizia lui Putin de a folosi arma energetică pentru a-și impune voința în Europa s-a întors împotriva Rusiei. Liderul de la Kremlin nu a făcut decât să grăbească Europa să-și diversifice sursele de aprovizionare cu petrol și gaze pentru a scăpa de o dependență toxică. Se estimează că în cel mult trei ani Europa nu va mai avea nevoie de gaz sau petrol din Rusia.

În plus, agresând Ucraina și amenințând Europa, Putin a comis un eșec strategic. Blocul comunitar a arătat coeziune și o susținere fermă atât față de țara agresată, cât și față de Republica Moldova, care între timp au primit statutul de state candidate la UE. Și NATO a demonstrat unitate, iar acum se pregătește de includerea în rândul său a două țări: Finlanda și Suedia. „Putin credea că ne divizează. A cules, dimpotrivă, ceea ce nu a vrut”, a declarat Joe Biden în momentul parafării ratificării de către Statele Unite a aderării celor două țări scandinave la NATO.

În pofida poziției controversate a Ungariei lui Viktor Orban și unor mici elemente locale indulgente cu Moscova din diferite motive, Uniunea Europeană și NATO nu dau niciun semn de descurajare în fața Rusiei lui Putin. Ba dimpotrivă, arată voință de a strânge rândurile până la capăt în fața unei agresiuni militare văzute drept un afront al unui regim autoritar împotriva democrației, libertății și unei ordini mondiale bazate pe reguli.

Cu toate acestea, Kremlinul este dispus să își sacrifice cetățenii pentru prelungirea unui război din ce în ce mai nepopular. Lui Putin „nu-i pasă de oameni și dacă va trebui să sacrifice încă un milion de ruși pentru a merge până la capăt, o va face”, subliniază Nicolas Tenzer. După mobilizarea parțială din toamnă, Kremlinul este suspectat că ia în considerare o mobilizare generală. Deocamdată, aruncă noii recruți în luptele crâncene care se duc în aceste zile în regiunea Donețk.

Rusia şi Ucraina nu au oferit bilanţuri fiabile privind pierderile lor. Dar, potrivit Norvegiei, războiul din Ucraina s-a soldat până acum cu aproape 180.000 de morţi de partea rusă şi 100.000 de morţi de partea ucraineană, pe lângă cei aproximativ 30.000 de civili ucişi. În Rusia, populația de sex masculin aptă pentru serviciul militar a scăzut cu 35% din 2010 până în 2021.

Biden: Putin nu va zdrobi libertatea

FOTO EPA-EFE

FOTO EPA-EFE

Și totuși, Putin se încăpățânează să continue un război neprovocat și irațional. Într-un discurs despre starea Rusiei ținut marți sub privirile plictisite ale elitei sale politice, liderul de la Kremlin s-a lansat într-o nouă diatribă halucinantă la adresa Occidentului. A lansat o serie de acuzații absurde, între care cea precum că Occidentul îi omoară pe ucraineni deși el atacă cu rachete, și a invocat chiar și o luptă împotriva diavolului. Apoi a reluat mesajul că va învinge într-o zi. În timp ce Putin se prezenta drept un om al păcii, șase civili erau uciși într-un bombardament asupra unei stații de transport în comun din Herson.

Liderul de la Kremlin „se află într-o realitate complet diferită, unde nu există vreo şansă să aibă loc un dialog despre justiţie şi drept internaţional. Rusia se află într-o fundătură. Haosul va creşte atât pe câmpul de luptă, cât şi în interiorul Rusiei”, a comentat consilierul prezidențial Mîhailo Podoliak în legătură cu discursul lui Putin.

„A fost propagandă”, a reacționat, de la Kiev, premierul italian Giorgia Meloni, pe care unii o suspectau, în timpul campaniei pentru alegerile de anul trecut, că și-ar putea plasa țara alături de Ungaria lui Orban în abordarea războiului din Ucraina. Însă Meloni nu a făcut acest viraj sperat la Moscova.

De la Castelul Regal din Varșovia, unde a ajuns după o vizită-surpriză efectuată luni la Kiev, Joe Biden a reiterat angajamentul Statelor Unite pentru Ucraina și consolidarea unității occidentale într-o lume în care democrația și libertatea sunt atacate de lideri autoritari precum Vladimir Putin. De asemenea, le-a transmis rușilor că Putin nu are dreptate atunci când acuză Occidentul că vrea să distrugă Rusia. A precizat că doar Putin poate pune capăt războiului și s-a declarat convins că Rusia nu va câștiga pe câmpul de luptă. „Un dictator determinat să reconstruiască un imperiu nu poate eroda niciodată dragostea unui popor pentru libertate, brutalitatea nu va zdrobi niciodată voinţa celor care vor să rămână liberi”, a subliniat Biden, angajându-se din nou să apere „fiecare centimetru al NATO”.

SURSA