Nave militare chineze/FOTO:X@BRICSinfo
Taiwanul avertizează că China a desfășurat peste 100 de nave ale marinei și gărzii de coastă în apele din regiunea Indo-Pacific, într-o demonstrație de forță care amplifică tensiunile din Asia de Est.
Potrivit unui oficial taiwanez din domeniul securității, mobilizarea a început înaintea întâlnirii dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping la Beijing și s-a extins semnificativ după încheierea summitului.
Joseph Wu a declarat pe platforma X că această desfășurare demonstrează că Beijingul este „singura sursă care destabilizează status quo-ul și amenință pacea și stabilitatea regională”.
O hartă publicată de oficialul taiwanez indică prezența navelor chineze pe o arie extinsă, de la Marea Galbenă până în Marea Chinei de Sud, de-a lungul coastelor Coreei de Sud, Japoniei, Taiwanului și Filipinelor.
Printre vasele desfășurate se numără și nave de cercetare marină și cartografiere hidrologică, a precizat oficialul pentru AFP.
🇹🇼🇨🇳TAIWAN Reports Massive CHINESE Naval Buildup: Over 100 Warships Deployed Across First Island Chain.
Taiwan’s National Security Council Secretary-General Joseph Wu has reportedly stated that China has deployed over 100 PLA Navy (PLAN) and Coast Guard vessels across the First… pic.twitter.com/qzmGkftd7e
— Global Surveillance (@Globalsurv) May 23, 2026
Într-o altă postare, Joseph Wu a distribuit un videoclip de două minute în care o navă a gărzii de coastă taiwaneze urmărește și avertizează o navă chineză care efectua sondaje hidrologice neautorizate în apropierea Taiwanului. Incidentul ar fi avut loc la începutul acestei luni.
Materialul video, acompaniat de muzică dramatică, susține că activitatea navelor de cercetare chineze s-a extins considerabil în regiunea Indo-Pacifică, de la Peninsula Coreeană până în apropierea arhipelagului Hawaii. Potrivit imaginilor, aria de operare a acestor nave ar include acum și Oceanul Indian, Oceanul Atlantic, apele din jurul Australiei și chiar Oceanul Arctic.
Nu este clar care este misiunea exactă a navelor
Nu este clar care este misiunea exactă a navelor, însă marina și garda de coastă chineză au desfășurat anterior exerciții și operațiuni de instruire în aceste ape.
Taiwan funcționează ca un stat cu guvern ales democratic, armată proprie, monedă și politică externă independentă. Cu toate acestea, Beijingul consideră insula parte a teritoriului chinez și o descrie drept o „provincie renegată”.
Tensiunile militare au crescut constant după venirea la putere a lui Xi Jinping în 2012. Beijingul trimite aproape zilnic avioane de luptă și nave militare în apropierea Taiwanului și organizează frecvent exerciții militare de amploare în jurul insulei.
La Taipei, sute de persoane au participat sâmbătă la un miting în sprijinul planurilor guvernamentale de majorare a cheltuielilor pentru apărare. Parlamentul controlat de opoziție a aprobat însă doar două treimi din pachetul de 40 de miliarde de dolari solicitat de președintele taiwanez Lai Ching-te.
Planul include achiziția de armament american suplimentar și extinderea producției locale de drone, considerate esențiale pentru descurajarea unei eventuale agresiuni chineze. Partidul de opoziție Kuomintang susține însă că unele propuneri sunt insuficient explicate și pot favoriza corupția.
Ambele tabere politice sunt totuși de acord asupra necesității consolidării capacităților militare și a achizițiilor de arme din Statele Unite.
Taiwanul urmărește atent și lecțiile războiului din Ucraina
În decembrie, Statele Unite au propus un pachet record de armament în valoare de 11 miliarde de dolari pentru Taiwan. Potrivit Ministerului Apărării de la Taipei, acesta include sisteme HIMARS, obuziere, rachete antitanc Javelin, drone de tip muniție rătăcitoare și componente pentru alte echipamente militare.
Beijingul a făcut presiuni asupra Washingtonului pentru blocarea acordului, care ar reprezenta cel mai mare transfer de armament american către Taiwan și al doilea din actuala administrație Trump. Vineri, acordul a fost suspendat temporar, oficial pentru a păstra rezerve de armament necesare conflictului cu Iranul.
Deși legislația americană obligă Washingtonul să ofere Taiwanului mijloace de autoapărare, unele declarații ale lui Donald Trump au provocat îngrijorare la Taipei, după ce acesta a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea deveni monedă de schimb în negocierile cu China.
Taiwanul urmărește atent și lecțiile războiului din Ucraina, unde dronele s-au dovedit decisive pe câmpul de luptă. Unii militari taiwanezi au luptat alături de forțele ucrainene împotriva armatei ruse.
Autoritățile taiwaneze își propun acum să transforme insula într-un centru regional al producției de drone. Până în 2030, Taiwanul intenționează să producă până la 100.000 de drone pe lună, dintre care aproximativ jumătate ar urma să fie exportate. Capacitatea actuală este estimată la circa 15.000 de unități lunar.
