Mulți oameni iau zilnic suplimente cu vitamina D din diverse motive. Deși ficatul joacă un rol esențial în procesarea acestei vitamine, cercetările arată că administrarea zilnică a suplimentelor nu afectează ficatul și, în unele cazuri, poate chiar contribui la sănătatea acestuia.
Administrarea zilnică a vitaminei D afectează ficatul?
Pentru majoritatea adulților sănătoși, răspunsul este nu.
Studiile și analizele privind siguranța vitaminei D au arătat că administrarea acesteia în dozele recomandate nu este asociată cu afectarea ficatului. Chiar și în cazurile rare de intoxicație cu vitamina D, problemele apar, de regulă, din cauza creșterii excesive a nivelului de calciu din sânge, nu din cauza unei leziuni directe a celulelor hepatice.
Cercetătorii au observat că dozele zilnice obișnuite sunt, în general, bine tolerate și nu sunt asociate cu inflamația ficatului, insuficiența hepatică sau icterul.
Situația este diferită în cazul unor medicamente și suplimente pe bază de plante, precum extractul de ceai verde sau unele suplimente nutritive cu mai multe ingrediente, care pot afecta direct țesutul hepatic. Vitamina D nu este considerată o cauză frecventă a leziunilor hepatice induse de medicamente.
Poate vitamina D să ajute ficatul?
Oamenii de știință sunt din ce în ce mai interesați de legătura dintre vitamina D și sănătatea ficatului.
Cercetările sugerează următoarele:
Vitamina D joacă un rol în funcționarea ficatului. Receptorii pentru vitamina D se găsesc în întregul organism, inclusiv în celulele hepatice. Aceștia permit vitaminei D să influențeze inflamația, activitatea sistemului imunitar și funcționarea celulelor.
Deficitul de vitamina D este frecvent în bolile hepatice cronice. Nivelurile scăzute sunt întâlnite adesea la persoanele cu boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD, cunoscută anterior drept ficat gras non-alcoolic) și au fost asociate cu forme mai severe ale bolii și cu un grad mai mare de inflamație.
Suplimentele pot avea unele beneficii. Unele studii clinice au arătat că vitamina D poate reduce ușor valorile enzimelor hepatice ALT și AST, considerate markeri ai iritației sau afectării ficatului. Alte cercetări au raportat reducerea inflamației și îmbunătățiri ale acumulării de grăsime și fibroză la nivelul ficatului.
Dovezile sunt însă neconcludente. În timp ce unele studii au identificat beneficii, altele nu au observat îmbunătățiri semnificative. Specialiștii sunt de acord că vitamina D nu trebuie considerată un tratament de sine stătător pentru bolile hepatice.
Rolul ficatului în activarea vitaminei D
Atunci când iei un supliment cu vitamina D, organismul nu îl poate utiliza imediat. Vitamina trebuie să treacă prin mai multe etape:
Vitamina D este absorbită și transportată la ficat. După absorbția în tractul digestiv, ajunge la ficat.
Ficatul realizează prima etapă de activare. Enzimele hepatice transformă vitamina D în 25-hidroxivitamina D, forma măsurată în analizele de sânge pentru evaluarea nivelului de vitamina D.
Rinichii finalizează activarea. Ulterior, vitamina ajunge la rinichi, unde este convertită în forma activă pe care organismul o poate folosi.
Vitamina D activă contribuie la reglarea nivelului de calciu, la sănătatea oaselor, funcționarea sistemului imunitar și la numeroase alte procese din organism.
Pentru că ficatul este responsabil de prima etapă importantă a activării, o funcție hepatică normală este esențială pentru menținerea unui nivel adecvat de vitamina D utilizabilă de organism.
Ce se întâmplă dacă iei prea multă vitamina D?
Deși este considerată sigură, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine.
Vitamina D este o vitamină liposolubilă, ceea ce înseamnă că excesul se poate acumula în organism în timp. Administrarea unor doze foarte mari poate duce la intoxicație cu vitamina D.
Suplimentele sunt dozate în Unități Internaționale (UI), iar intoxicația este asociată, în general, cu administrarea pe termen lung a unor doze de aproximativ 10.000 UI pe zi sau mai mari.
Principala problemă este hipercalcemia, adică un nivel periculos de ridicat al calciului în sânge.
Printre simptome se numără:
- greață și vărsături;
- constipație;
- sete excesivă;
- urinări frecvente;
- slăbiciune;
- confuzie;
- pietre la rinichi sau afectarea rinichilor.
Chiar și în cazurile de intoxicație cu vitamina D, afectarea directă a ficatului este rară. Complicațiile sunt cauzate, în principal, de excesul de calciu din sânge.
Ce se întâmplă dacă ai deja o boală de ficat?
Persoanele cu boli hepatice cronice au, de obicei, niveluri mai scăzute de vitamina D decât populația generală.
Acest lucru poate fi cauzat de mai mulți factori, inclusiv un aport alimentar redus, absorbție deficitară, expunere limitată la soare sau modificări ale metabolismului vitaminei D la nivelul ficatului.
Din acest motiv, medicii pot recomanda suplimente pentru corectarea deficitului. Cercetările sugerează că normalizarea nivelului de vitamina D poate aduce beneficii care depășesc sănătatea oaselor, inclusiv reducerea inflamației hepatice și îmbunătățirea funcției metabolice.
Totuși, înainte de a începe administrarea suplimentelor, este important să discuți cu medicul, deoarece necesarul diferă în funcție de starea de sănătate și de tratamentele urmate.
Ce doză de vitamina D este considerată sigură?
Aportul zilnic recomandat pentru majoritatea adulților este de 600-800 UI, deși unele persoane pot avea nevoie de doze mai mari, în funcție de rezultatele analizelor și de afecțiunile existente.
Mulți specialiști consideră că dozele de 1.000-2.000 UI pe zi sunt sigure pentru majoritatea adulților.
Dozele mai mari pot fi indicate în cazul unui deficit confirmat, însă numai pe baza analizelor și sub supravegherea unui medic.
Pentru că nivelul vitaminei D diferă considerabil de la o persoană la alta, analizele de sânge reprezintă cea mai bună metodă pentru a stabili dacă este necesară suplimentarea și dacă doza administrată este cea potrivită. Administrarea unor doze mari de vitamina D nu este recomandată decât la indicația medicului, scrie verywellhealth.com.
