Luni, 20 iulie 2026, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante figuri ale Vechiului Testament și unul dintre cei mai respectați sfinți din calendarul creștin. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie, iar în tradiția românească este însoțită de numeroase obiceiuri, credințe și interdicții păstrate din generație în generație. Tot în această zi își serbează onomastica toți cei care poartă numele Ilie, Ilinca, Iliuță, Eliana, Lia sau alte derivate.
Cine a fost Sfântul Ilie?
Sfântul Ilie Tesviteanul a trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos, în vremea regelui Ahab, conducător al Regatului Israel. Originar din cetatea Tesbe, aflată în ținutul Galaadului, Ilie provenea dintr-o familie de preoți, iar numele său, de origine ebraică, înseamnă „Domnul este Dumnezeul meu”.
El a fost ales de Dumnezeu pentru a readuce poporul lui Israel pe calea credinței adevărate, într-o perioadă în care mulți oameni abandonaseră închinarea la Dumnezeu și îl adorau pe zeul păgân Baal, sub influența reginei Izabela.
Sfântul Ilie s-a remarcat prin curajul cu care i-a înfruntat pe conducătorii vremii și prin numeroasele minuni săvârșite. Potrivit Sfintei Scripturi, el a înmulțit făina și untdelemnul unei văduve sărace, i-a înviat fiul și a coborât foc din cer pe Muntele Carmel, demonstrând puterea Dumnezeului adevărat în fața prorocilor lui Baal.
Una dintre cele mai cunoscute minuni atribuite Sfântului Ilie este oprirea ploilor timp de trei ani și jumătate, ca pedeapsă pentru idolatria poporului. După ce oamenii s-au întors la credință și s-au pocăit, prorocul s-a rugat din nou, iar cerurile s-au deschis, aducând ploaia care a pus capăt secetei și foametei.
Sfântul Ilie este unul dintre puținii oameni despre care Biblia spune că nu a cunoscut moartea. El a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înflăcărați, devenind simbol al biruinței asupra morții și al credinței neclintite.
În tradiția creștină, prorocul apare și la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, alături de Moise, confirmând rolul său de mare proroc și vestitor al venirii lui Mesia.
De ce este considerat aducătorul ploilor
În credința populară românească, Sfântul Ilie este văzut drept stăpânul norilor, al ploilor, tunetelor și fulgerelor. Se spune că Dumnezeu i-a încredințat puterea de a deschide și închide cerurile, pentru a răsplăti sau pedepsi oamenii în funcție de faptele lor.
Legendele populare spun că, atunci când se aud tunete și fulgere, Sfântul Ilie străbate cerul într-un car de foc și urmărește diavolii care încearcă să se ascundă printre oameni. Tunetele ar fi zgomotul roților carului său, iar fulgerele reprezintă loviturile biciului cu care alungă răul.
Din acest motiv, ziua de 20 iulie este asociată adesea cu schimbări bruște ale vremii, furtuni puternice și ploi torențiale.
Tradiții și obiceiuri păstrate de români
Sărbătoarea Sfântului Ilie este una dintre cele mai respectate zile din calendarul popular. În multe sate se spune că în această zi nu este bine să se muncească la câmp, în gospodărie sau în grădină, deoarece sfântul s-ar putea mânia și ar trimite grindină ori furtuni care să distrugă recoltele.
Oamenii merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a se ruga pentru sănătate, ploi la vreme potrivită și belșug în gospodării.
În numeroase regiuni ale țării, femeile duc la sfințit mere, miere, colaci, flori și busuioc. După slujbă, acestea sunt împărțite celor nevoiași sau rudelor, în memoria celor trecuți la cele veșnice, gest despre care se spune că aduce binecuvântare familiei.
Busuiocul sfințit în această zi este păstrat lângă icoane sau folosit ulterior în diverse leacuri populare, fiind considerat protector împotriva bolilor și a necazurilor.
Există și obiceiul de a gusta pentru prima dată din merele și nucile noii recolte abia după sărbătoarea Sfântului Ilie. În credința populară, consumarea lor înainte de această zi putea atrage grindina și pagube asupra livezilor.
În unele zone montane continuă să se organizeze târguri tradiționale și sărbători câmpenești, cel mai cunoscut fiind Târgul de Fete de pe Muntele Găina, eveniment cu rădăcini vechi în cultura românească.
Ce înseamnă dacă plouă de Sfântul Ilie
Ploaia din ziua de 20 iulie este interpretată diferit în tradițiile populare. Mulți cred că aceasta reprezintă semnul că Sfântul Ilie își continuă lupta împotriva răului și binecuvântează pământul cu apă.
În același timp, o ploaie liniștită este considerată un semn bun pentru agricultură, deoarece anunță recolte bogate și un an roditor.
Dacă însă furtunile sunt însoțite de tunete și grindină, bătrânii spun că sfântul pedepsește răutatea și necredința oamenilor. Din acest motiv, în timpul furtunilor se obișnuiește ca ferestrele și ușile casei să fie închise, iar oamenii să se roage pentru protecție.
O altă credință populară spune că nu este bine ca oamenii să se adăpostească sub carpen în timpul unei furtuni de Sfântul Ilie, deoarece acolo s-ar ascunde duhurile rele urmărite de proroc.
Cine își sărbătorește onomastica
Ziua de 20 iulie este și un prilej de bucurie pentru miile de români care poartă numele Sfântului Ilie sau derivate ale acestuia. Printre cele mai întâlnite se numără Ilie, Iliuță, Ilinca, Lia, Eliana, Iliana și Iuliana, dar și alte variante inspirate de numele marelui proroc.
Pentru credincioși, această sărbătoare rămâne un moment de rugăciune, recunoștință și respect față de unul dintre cei mai puternici proroci ai Vechiului Testament, considerat ocrotitor al recoltelor, al ploii și al celor care își pun nădejdea în Dumnezeu.
