Concert în Teheran FOTO:X@aservais1
Participarea la un concert nu este doar o experiență plăcută, ci și un fenomen care produce schimbări măsurabile în activitatea cerebrală. Un nou studiu realizat de cercetători americani sugerează că muzica interpretată pe scenă determină creierul să se sincronizeze cu ritmul și structura sunetelor într-un mod mai intens decât atunci când ascultăm o înregistrare.
Specialiștii de la Northeastern University au analizat reacțiile cerebrale ale participanților în timpul unor audiții muzicale și au observat că activitatea neuronală tinde să urmeze tiparele ritmice ale pieselor interpretate live. Potrivit coordonatoarei cercetării, Psyche Loui, „Interpretarea live sincronizează undele cerebrale cu muzica”, potrivit Medical Express.
La rândul său, doctorandul Arun Asthagiri spune: „Ritmurile din creier se aliniază de fapt cu ritmurile muzicii”. Cercetătorii cred că această sincronizare ar putea explica de ce spectacolele live sunt percepute ca fiind mai emoționante și mai memorabile decât simpla audiție a unei melodii înregistrate.
Cum a fost realizat experimentul
Studiul, publicat în revista de specialitate Social Cognitive and Affective Neuroscience, a urmărit activitatea cerebrală a 21 de participanți prin intermediul electroencefalografiei (EEG). Aceștia au ascultat atât interpretări live, cât și înregistrări ale violonistului Joshua Brown, care a cântat lucrări de Johann Sebastian Bach, în variante cu ritm lent și rapid
Analiza datelor a arătat că undele cerebrale ale ascultătorilor se sincronizau cu structura muzicală, fenomen denumit de cercetători „phase locking”. Efectul a fost semnificativ mai pronunțat în timpul concertelor live, în special în pasajele muzicale rapide.
Oamenii de știință compară procesul cu doi alergători care încearcă să păstreze aceeași distanță unul față de celălalt. Cu cât relația dintre ritmul muzicii și activitatea cerebrală rămâne mai constantă, cu atât sincronizarea este mai puternică.
Participanții la studiu au descris experiențele live ca fiind mai intense și mai plăcute decât ascultarea înregistrărilor. În același timp, măsurătorile EEG au indicat un grad mai ridicat de implicare cerebrală.
Muzica nu este singurul factor
Autorii cercetării subliniază că impactul unui concert nu se rezumă exclusiv la sunete. Atmosfera sălii, prezența altor spectatori, energia artistului și chiar vibrațiile produse de instrumente contribuie la experiența generală. De asemenea, participanții la experiment erau studenți la Conservator, ceea ce ar putea influența modul în care percep muzica.
Chiar și cu aceste limitări, oamenii de știință consideră că rezultatele oferă indicii importante despre modul în care creierul procesează muzica și creează conexiuni emoționale prin intermediul ei. În viitor, echipa intenționează să studieze dacă efecte similare apar și în cazul poeziei, discursurilor sau conversațiilor purtate față în față.
