Mulți români cred că un părinte poate decide prin testament să lase întreaga avere unei singure persoane și să excludă complet unul dintre copii. În realitate, legea din România stabilește reguli clare în ceea ce privește moștenirea și limitează posibilitatea dezmoștenirii totale.
Ce drepturi are, de fapt, copilul scos din testament
Chiar dacă există un testament, copiii beneficiază de protecție legală prin așa-numita rezervă succesorală. Aceasta reprezintă partea minimă din moștenire care nu poate fi eliminată prin voința celui decedat.
Potrivit Codului Civil, copiii sunt considerați moștenitori rezervatari. Asta înseamnă că au dreptul legal la o parte din avere, chiar și atunci când părintele decide prin testament să favorizeze o altă persoană.
Rezerva succesorală este egală cu jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit legal copilului respectiv dacă moștenirea ar fi fost împărțită fără testament.
Mulți află prea târziu
De exemplu, într-o familie cu doi copii, fiecare ar avea dreptul legal la jumătate din avere. Dacă unul dintre copii este dezmoștenit prin testament, acesta nu pierde complet dreptul la moștenire.
Într-o astfel de situație, copilul exclus prin testament va primi totuși jumătate din partea care i-ar fi revenit legal, adică un sfert din întreaga avere.
Restul patrimoniului poate fi distribuit conform testamentului către celălalt copil sau către orice alt beneficiar ales de persoana decedată.
Partea din avere care poate fi lăsată liber altor persoane poartă denumirea de „cotitate disponibilă”.
Specialiștii în drept spun că multe conflicte de familie apar exact din cauza acestor situații, atunci când un părinte încearcă să lase întreaga avere unui singur copil, unui partener, unei rude apropiate sau unei persoane din afara familiei.
În cazul în care testamentul încalcă dreptul la rezerva succesorală, copilul dezmoștenit poate merge în instanță pentru a cere reducțiunea testamentului.
Prin această procedură, judecătorii pot readuce împărțirea moștenirii în limitele prevăzute de lege și pot acorda moștenitorului partea minimă garantată.
Există însă și situații rare în care un copil poate pierde complet dreptul la moștenire. Aceste cazuri sunt prevăzute de lege și țin de ceea ce se numește nedemnitate succesorală.
Un moștenitor poate fi exclus total dacă a fost condamnat pentru uciderea sau tentativa de omor asupra persoanei decedate, dacă a ascuns sau falsificat testamentul ori dacă a comis fapte extrem de grave împotriva defunctului.
În lipsa unor astfel de situații, copilul nu poate fi eliminat complet de la moștenire, chiar dacă testamentul prevede dezmoștenirea sa.
Avocații și notarii atrag atenția că tot mai multe procese de succesiune ajung în instanță din cauza neînțelegerilor privind testamentele și donațiile făcute în timpul vieții.
Specialiștii recomandă ca astfel de acte să fie redactate cu ajutorul unui notar sau al unui avocat, pentru a evita conflictele dintre moștenitori și problemele juridice care pot apărea ulterior.
Sursa foto: Arhivă
