Curtea Constituțională a României a constatat că inițiativa legislativă cetățenească prin care sindicatele din Educație solicită modificarea Legilor învățământului îndeplinește condițiile necesare pentru a-și continua traseul în Parlament.
Proiectul urmărește, printre altele, revenirea la norma didactică aplicată înaintea modificărilor introduse în 2025, reducerea numărului de elevi din clase și eliminarea unor restricții care afectează personalul din sistemul de învățământ.
Judecătorii constituționali au exclus însă din inițiativă articolele referitoare la plata cu ora, bursele studenților și alte drepturi care au un impact direct asupra bugetului de stat. Curtea a apreciat că acestea reprezintă norme cu caracter fiscal și nu pot face obiectul unei inițiative legislative cetățenești.
Potrivit comunicatului transmis de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, proiectul va intra acum în procedura parlamentară.
Peste 150.000 de semnături au fost validate
Pentru susținerea inițiativei au fost depuse 185.568 de semnături. În urma verificărilor, 150.643 dintre acestea au fost validate ca fiind legal atestate.
Numărul depășește pragul constituțional de 100.000 de susținători. A fost îndeplinită și condiția referitoare la reprezentativitatea teritorială.
Cele două federații sindicale au salutat hotărârea Curții Constituționale și le-au mulțumit tuturor persoanelor care au contribuit la strângerea și verificarea semnăturilor.
„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație «SPIRU HARET» – organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, reunind interesele a peste 280.000 de salariați – salută Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 1 din 15 iulie 2026, prin care s-a constatat că inițiativa legislativă cetățenească pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, precum și pentru modificarea altor acte normative îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție pentru a-și continua parcursul legislativ în Parlament.”
Sindicatele au precizat că rezultatul validează efortul făcut de organizații, membri de sindicat și cetățenii care au semnat proiectul.
„Prin această hotărâre, Curtea Constituțională a stabilit că inițiativa respectă cerințele constituționale privind numărul minim de susținători și reprezentativitatea teritorială. Din cele 185.568 de semnături depuse, 150.643 au fost validate ca fiind legal atestate, depășind cu mult pragul constituțional de 100.000 de semnături, iar condiția referitoare la dispersia teritorială a fost, de asemenea, îndeplinită.”
Plata cu ora și bursele studenților, scoase din inițiativă
Curtea Constituțională a decis că anumite articole nu pot fi promovate printr-o inițiativă cetățenească, deoarece generează cheltuieli bugetare și au caracter fiscal.
Printre prevederile eliminate se află cele referitoare la plata cu ora și la bursele acordate studenților.
Sindicatele au transmis că nu sunt de acord cu interpretarea Curții și susțin că articolele respective nu reprezintă măsuri fiscale, ci drepturi necesare pentru funcționarea sistemului educațional.
„Ne exprimăm surprinderea față de această soluție și nu împărtășim această interpretare, întrucât prevederile respective reglementează drepturi și măsuri specifice, destinate asigurării bunei funcționări a procesului educațional și nu sunt măsuri cu caracter fiscal”, se arată în comunicatul comun.
Potrivit sindicatelor, eliminarea acestor articole reduce aria modificărilor solicitate, însă nu oprește proiectul să își continue parcursul legislativ.
Curtea Constituțională a adoptat hotărârea cu unanimitate de voturi.
„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a constatat că inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată «Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii învățământului superior nr.199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea altor acte normative» îndeplinește condițiile prevăzute de art.74 alin.(1) și alin.(2) din Constituție, cu excepția art.I pct.4, art.I pct.5, art.I pct.6, art.II pct.2-5, art.II pct.7 și art.IV-VI din propunerea legislativă, care reglementează norme cu caracter fiscal.”
Ce schimbări propune proiectul sindicatelor
Inițiativa a fost lansată în vara anului 2025, după adoptarea măsurilor care au majorat norma didactică și au modificat mai multe drepturi ale personalului din Educație.
Proiectul a ajuns în Parlament în iunie 2026, după finalizarea procesului de strângere a semnăturilor.
Printre principalele modificări propuse se numără revenirea, de la 1 septembrie 2026, la norma didactică prevăzută anterior de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Inițiatorii mai solicită reducerea efectivelor de elevi din clase la nivelurile existente înaintea schimbărilor din 2025.
Proiectul prevede și reducerea cu două ore a normei didactice, la cerere, pentru profesorii care au o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic I.
O altă măsură vizează acordarea unei prime de instalare cadrelor didactice repartizate în zone defavorizate, cu scopul de a încuraja ocuparea posturilor din localitățile în care există deficit de personal.
Inițiativa mai urmărește eliminarea unor restricții privind degrevările pentru funcțiile de conducere și plata drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești.
Forma finală a modificărilor va fi stabilită însă de Parlament, după dezbateri și eventuale amendamente.
Sindicatele cer adoptarea proiectului înainte de începerea școlii
FSLI și Federația „Spiru Haret” le cer parlamentarilor să dezbată proiectul în regim de urgență, astfel încât modificările să poată fi aplicate înainte de începutul anului școlar 2026-2027.
„Legislativul trebuie să dea dovadă de seriozitate și responsabilitate, astfel încât acest demers cetățenesc să devină lege”, au transmis reprezentanții sindicatelor.
Aceștia susțin că măsurile adoptate în 2025 au afectat atât personalul din învățământ, cât și condițiile de desfășurare a procesului educațional.
„Corectarea măsurilor de austeritate impuse învățământului în anul 2025 nu mai poate fi amânată. Educația are nevoie de soluții legislative rapide și responsabile, care trebuie adoptate înainte de debutul noului an școlar”, se mai arată în comunicat.
Sindicatele insistă că noul an școlar trebuie să înceapă în condiții optime pentru elevi, studenți și angajații din Educație.
„Anul școlar 2026-2027 trebuie să înceapă în condiții optime pentru elevi, studenți și întregul personal din învățământ.”
După validarea de către Curtea Constituțională, proiectul intră în etapa parlamentară. Deputații și senatorii vor decide dacă inițiativa va fi adoptată și în ce formă vor rămâne prevederile referitoare la norma didactică, numărul de elevi din clase și celelalte drepturi solicitate de sindicate.
