Deficitul bugetar pentru primele trei luni s-a situat la 21,09 miliarde lei, 1,03% din PIB, comparativ cu 43,66 miliarde lei, 2,28%, în ianuarie-martie anul trecut. Cu toate că ne aflăm într-o perioadă de scădere a PIB-ului, menținerea angajamentelor cu privire la încasările de fonduri din PNRR și modestele scăderi ale cheltuielilor bugetare, de circa 3% din PIB, au reușit să aducă „la liman” finanțele publice în prima parte a anului. Cu toate acestea, valul de critici din tabăra social-democrată au împins dialogul în zona eșecului Executivului dincolo de orice calcul matematic.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut pe 13 mai că deficitul bugetar ar fi fost micșorat prin intermediul unor „artificii contabile” prin amânări de plăți. „Vedem cu tupeu cum premierul Bolojan, demis, se adâncește în propriile minciuni și ne spune că a scăzut deficitul. Vă rog să verificați cum s-a făcut acest lucru. Printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta”, a arătat Sorin Grindeanu.
Totodată, potrivit economistului de stânga, Cristian Socol, considerat a fi unul dintre „strategii” PSD, „datele lunare indică un minus consistent al PIB real în România și în trimestrul I 2026 (estimare între -1,3% și -1,8%). Având în vedere că 15 țări UE au transmis deja datele către Eurostat, vom observa 3 noi recorduri negative. Primul: România va fi singura țară UE cu ultimele 3 trimestre negative consecutive. Al doilea: România va fi pe locul 2 în ceea ce privește căderea economică, după Irlanda (economie offshore, outlier, volatilitate mare a PIB real). Al treilea, cu probabilitate ridicată, doar noi și Irlanda suntem în recesiune / criză economică profundă.”
În dialog cu economistul Radu Nechita, Ziare.com a încercat să contextualizeze peisajul economic al României din prezent, care include, pe lângă cifrele ridicate ale inflației, și înjumătățirea deficitului în prima parte a anului. Potrivit economistului, din contră, Guvernul Bolojan a plătit o mulțime de facturi și a onorat obligații contractuale care au fost amânate de guvernările precedente. „Discuția nu este dacă s-au amânat sau nu plăți, ci dacă s-au amânat mai mult decât s-au amânat înainte sau s-au amânat mai mult decât s-au plătit facturi rămase din trecut. Eu văd că blocarea unor reforme de bun-simț, care presupuneau numirea unor oameni competenți în firmele de stat, nu sunt luate. Aceste măsuri ar trebui să fie luate de orice partid interesat declarativ de antreprenoriat, de progres social, de solidaritate socială, de suveranitate. Doctrina partidului în care te pretinzi că tu crezi sau pe care pretinzi că o aperi cu pumnul în masă a fost formată tocmai din opoziția la măsurile de bun-simț, pentru că loveau în interesele caracatiței extractive”, a punctat profesorul universitar de la UBB Cluj, cu privire la ultimele atacuri ale liderului social-democrat.
În ce măsură stă în picioare comparația României cu Irlanda, la nivelul tabloului economic
„Eu văd că noi suntem cu deficitul cel mai mare și cu inflația cea mai mare. Acest lucru este rezultatul unor decizii de politică internă, iar în ceea ce privește comparațiile cu alte țări, mi-aș dori să vedem mai multe lucruri, nu doar indicatorii care ne interesează în secunda asta. Domnul Socol nu a invocat deloc Irlanda atunci când mergea pe 12,5% impozit pe profit și pe strategia de atragere a multinaționalelor, atât de eficientă încât practic majoritatea firmelor americane preferă să deschidă în Irlanda filialele lor, ceea ce mărește PIB-ul la un nivel la care nici măcar nu îl face un indicator potrivit la nivelului de trai. Există niște diferențe între România și Irlanda, dar aș fi crezut că va descrie subiectul asumându-și responsabilitatea pentru consecințele unor sfaturi date guvernelor trecute, precum acel așa-numit „wage-led growth”, adică împrăștierea banilor în salarii mărite din pix, care se soldează cu creșteri ale PIB-ului din pix, după care am constatat că avem deficit care ajung, peste câțiva ani, abisale, cuplate cu majorări ale datoriilor publice și inflație ridicată. Apoi tot cei care au dat sfaturile pe care s-au fundamentat politicile păguboase adoptate vin să critice rezultatele mai îndepărtate în timp ale politicilor pe care le-au apărat în trecut.
În economie lucrurile nu se întâmplă întotdeauna simultan. Consecințele unor decizii politice se manifestă cu decalaj în timp. Este și motivul pentru care este atât de ușor să faci demagogie. Definiția economică a demagogiei este prezentarea exagerată sau inventarea de efecte pozitive și ascunderea consecințelor negative pe termen mai îndepărtat ale acelor politici. Ne place când cresc salariile, ne place mai puțin când crește inflația. Apoi, există domenii în care Irlanda are mai multă libertate economică și statul este mai puțin agresiv decât cel român. Sunt, cu siguranță, impozite mai mari, dar rețeaua extractivă și economiștii citați de aceasta ne vor îndemna mereu să luăm exemplu acele domenii în care este mai puțină libertate economică și în care impozitele sunt mai mari și cheltuielile publice sunt mai ridicate. Asta așa recunoști un economist favorabil rețelelor extractive”, a concluzionat Radu Nechita.
Cu cât au crescut, de fapt, veniturile statului român
Potrivit ultimelor cifre care corespund execuției bugetare din primul trimestru al anului, veniturile au crescut cu 12,3%, cu un ritm mai accelerat la TVA, în timp ce avansul veniturilor bugetare din salarii (impozit și contribuții) a fost mai lent. „Rezultatele primului trimestru confirmă faptul că direcția de consolidare fiscală pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectă, reușind să reducem deficitul bugetar la jumătate față de perioada similară a anului trecut. Am prioritizat sprijinirea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.
Deși am depășit țintele de colectare internă și am accelerat absorbția fondurilor europene, rămânem extrem de prudenți: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public și o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menținem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026″, a declarat recent Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Potrivit oficialului din guvern, analiza execuției bugetare la 31 martie 2026 confirmă faptul că nu s-au identificat elemente care să pericliteze ținta de deficit aprobată pentru întregul an, dar că este deosebit de importantă menținerea eforturilor de colectare pentru ca veniturile din economia internă să atingă constant nivelurile programate. Potrivit unei analize recente Profit.ro, Parlamentul a adoptat pe 20 martie, cu mari întârzieri, proiectul legii bugetului de stat și pe cel al bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, astfel că execuțiile bugetare pe lunile aprilie și mai ar putea astfel înregistra o parte a acestui impact amânat, însă datele privind deficitul pentru primul trimestru din acest an sunt un element pozitiv pe piețele financiare într-o perioadă de criză politică, a arătat sursa citată.
Amintim că, pentru acest an, ținta de deficit este de 6,2% din PIB cash și, în sistem ESA, de 6% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu un punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit bugetar cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
În prezent, țara noastră se află în plină aplicare a unui plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană, încheiat la final de 2024 pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
