România a traversat mai multe zile consecutive de alertă la granița cu Ucraina, după ce aparate de zbor fără pilot au fost detectate în apropierea sau în interiorul spațiului aerian național. Avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol în repetate rânduri, iar trei drone militare ar fi fost doborâte într-un interval de trei zile.
Misiunile au avut rolul de a proteja teritoriul și populația, însă fiecare intervenție a implicat costuri considerabile. Diferența dintre prețul unei drone de atac și cel al unei rachete aer-aer folosite pentru neutralizarea acesteia este foarte mare.
Patru zile consecutive în care avioanele F-16 au fost ridicate de la sol
În timp ce o dronă rusească de tip Geran-2 ar costa între 20.000 și 30.000 de dolari, o singură rachetă lansată de un avion F-16 poate ajunge la o valoare cuprinsă între 400.000 și 900.000 de dolari. La această sumă trebuie adăugate costurile presupuse de orele de zbor, personalul implicat, mentenanța aeronavelor și mobilizarea întregului sistem de apărare, potrivit Observator.
Tensiunile de la frontiera României au continuat luni, 27 iulie 2026, după ce o nouă dronă a fost detectată în apropierea județului Tulcea. Locuitorii din zonă au primit mesaje Ro-Alert, prin care erau avertizați cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Două avioane F-16 au fost ridicate de urgență pentru monitorizarea situației. Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public, a fost pentru a patra zi consecutivă când aeronavele militare românești au fost trimise în misiune.
Seria incidentelor ar fi început vineri. În fiecare dintre următoarele trei zile, armata ar fi intervenit pentru neutralizarea câte unei drone militare. Astfel, trei aparate fără pilot ar fi fost doborâte în apropierea graniței de est a României.
Incidentele au provocat îngrijorare atât în rândul populației, cât și la nivelul instituțiilor statului. Autoritățile române au monitorizat permanent zona Dobrogei, în special localitățile aflate în apropierea Dunării și a porturilor ucrainene atacate frecvent.
În urma pătrunderilor repetate, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Reprezentanții României au transmis un protest oficial și au solicitat explicații în legătură cu incidentele produse în apropierea teritoriului național.
Cât costă o dronă rusească de tip Geran-2
Dronele Geran-2 sunt utilizate în atacurile asupra infrastructurii și obiectivelor militare din Ucraina. Aceste aparate sunt considerate o versiune produsă sau adaptată în Rusia după modelul dronei iraniene Shahed-136.
Unul dintre principalele avantaje ale acestor drone este costul relativ scăzut. În funcție de configurație, sursa componentelor și modalitatea de producție, valoarea unui astfel de aparat ar fi cuprinsă între 20.000 și 30.000 de dolari.
Prețul redus le permite forțelor ruse să folosească un număr mare de drone în atacuri simultane. Aparatele pot fi lansate în valuri, cu scopul de a suprasolicita sistemele de apărare antiaeriană.
Chiar dacă nu au viteza sau capacitățile unui avion de luptă, dronele pot transporta încărcături explozive și pot provoca distrugeri importante. Din acest motiv, ele nu pot fi ignorate atunci când se apropie de zone locuite sau pătrund într-un spațiu aerian protejat.
Problema majoră apare atunci când o dronă de câteva zeci de mii de dolari este interceptată cu o rachetă care valorează de zeci de ori mai mult. Într-o astfel de situație, apărarea este eficientă din punct de vedere militar, dar foarte costisitoare din punct de vedere financiar.
O rachetă lansată de pe F-16 poate ajunge la 900.000 de dolari
Avioanele F-16 pot utiliza mai multe tipuri de rachete aer-aer pentru interceptarea țintelor. Costurile acestora diferă în funcție de model, versiune, tehnologia de ghidare și contractul de achiziție.
Potrivit estimărilor prezentate, o rachetă aer-aer lansată de un F-16 poate costa între 400.000 și 900.000 de dolari. În unele situații, prețul poate fi influențat și de cheltuielile asociate instruirii, mentenanței și integrării în sistemele aeronavei.
Dacă pentru fiecare dronă doborâtă a fost utilizată câte o rachetă, numai muniția folosită pentru cele trei interceptări ar fi putut costa între 1,2 milioane și 2,7 milioane de dolari.
Suma este una estimativă, deoarece autoritățile nu au prezentat public toate detaliile misiunilor. Nu este cunoscut în fiecare caz tipul exact de armament utilizat sau numărul total de rachete lansate.
Costul real al operațiunilor nu se limitează, însă, la valoarea proiectilelor. De fiecare dată când apare o amenințare, sunt mobilizate aeronave, echipaje, radare, centre de comandă și structuri aflate la sol.
Cât ar fi costat cele trei misiuni de interceptare
Pornind de la valorile indicate pentru rachetele aer-aer, cele trei drone ar fi putut fi neutralizate cu muniție în valoare totală de cel puțin 1,2 milioane de dolari. La limita superioară a estimării, suma ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de dolari.
Comparativ, valoarea cumulată a celor trei drone Geran-2 s-ar situa între 60.000 și 90.000 de dolari. Diferența arată una dintre problemele majore cu care se confruntă sistemele moderne de apărare.
Pentru distrugerea unor aparate relativ ieftine pot fi folosite rachete extrem de scumpe. Totuși, decizia de interceptare nu este luată doar prin raportare la valoarea țintei.
O dronă care transportă explozibil și se îndreaptă către o localitate, un obiectiv militar sau o infrastructură importantă poate produce pagube mult mai mari decât costul rachetei utilizate pentru neutralizarea ei.
Într-o situație reală, militarii trebuie să ia în calcul riscul pentru populație, direcția de deplasare, viteza, altitudinea și posibilitatea ca aparatul să lovească un obiectiv aflat pe teritoriul României.
Prin urmare, utilizarea unei rachete scumpe poate deveni justificată atunci când alternativa este reprezentată de pierderi de vieți omenești sau distrugerea unor obiective strategice.
În timpul unei misiuni de alertă, nu este ridicat de la sol un singur avion. De regulă, cel puțin două aeronave sunt trimise pentru interceptare și supraveghere.
Această procedură oferă un nivel mai ridicat de siguranță. Piloții se pot sprijini reciproc, iar una dintre aeronave poate continua misiunea în cazul apariției unei probleme tehnice.
Fiecare oră de zbor a unui avion F-16 presupune costuri importante. Acestea includ consumul de combustibil, verificările tehnice, mentenanța, uzura componentelor și activitatea personalului de la sol.
La aceste cheltuieli se adaugă funcționarea sistemelor radar, activitatea centrelor de comandă și mobilizarea echipelor responsabile de monitorizarea spațiului aerian.
O misiune de interceptare nu începe în momentul în care avionul decolează. Înainte de ridicarea aeronavelor, datele trebuie analizate, amenințarea trebuie identificată, iar ordinul de intervenție trebuie transmis.
După revenirea la bază, avioanele sunt verificate, realimentate și pregătite pentru o posibilă nouă misiune. În contextul alertelor repetate, presiunea asupra personalului și tehnicii militare devine tot mai mare.
România are nevoie de metode de interceptare mai ieftine
Seria incidentelor a readus în discuție necesitatea unor sisteme de apărare adaptate amenințărilor reprezentate de drone. Avioanele de luptă rămân esențiale, însă folosirea lor împotriva fiecărui aparat fără pilot poate genera cheltuieli foarte mari.
Situația ar deveni și mai dificilă în cazul unui atac de tip roi, în care mai multe drone ar fi lansate simultan. Sistemele de apărare ar trebui să urmărească și să intercepteze un număr mare de ținte într-un interval foarte scurt.
Utilizarea exclusivă a rachetelor aer-aer ar putea consuma rapid stocurile disponibile. În același timp, costurile ar crește semnificativ.
Specialiștii consideră că apărarea trebuie organizată pe mai multe niveluri. Avioanele de luptă pot interveni împotriva țintelor aflate la altitudine sau la distanță mare, în timp ce sistemele terestre pot neutraliza aparatele care se apropie de obiectivele protejate.
Armele cu muniție mai ieftină, sistemele de bruiaj și dronele interceptoare pot completa apărarea aeriană clasică.
Un prototip românesc de dronă interceptoare se află în dezvoltare
O companie românească lucrează la dezvoltarea unei drone concepute special pentru interceptarea altor aparate fără pilot. Proiectul se află încă într-o etapă de dezvoltare, însă principiul său este relativ simplu.
În loc să fie trimis un avion F-16 echipat cu o rachetă de sute de mii de dolari, poate fi ridicată o dronă interceptoare cu un cost mult mai mic.
Aceasta urmărește aparatul ostil, se apropie de el și îl lovește în aer. În funcție de construcție, drona poate distruge ținta prin impact direct sau prin detonarea unei încărcături.
O astfel de soluție poate reduce diferența uriașă dintre costul atacului și cel al apărării. Dacă un interceptor valorează câteva mii sau zeci de mii de dolari, neutralizarea unei drone Geran-2 devine mai sustenabilă financiar.
Compania românească ar avea și alte produse în diferite faze de dezvoltare. Unele se află în etapa de testare, iar altele ar putea ajunge în producție de serie.
România produce deja anumite tipuri de drone considerate fiabile și mai ieftine, însă o parte dintre acestea sunt realizate pentru clienți externi. Dotarea armatei cu astfel de echipamente presupune proceduri de testare, certificare și achiziție.
Tunurile antiaeriene Gepard pot distruge dronele la distanță mică
Armata Română dispune și de sisteme antiaeriene Gepard. Acestea pot lovi dronele cu ajutorul tunurilor automate, fără să fie necesară lansarea unor rachete foarte scumpe.
Gepard este un sistem mobil, conceput pentru apărarea trupelor și a obiectivelor împotriva amenințărilor aeriene care zboară la altitudine joasă.
Muniția folosită de tunurile antiaeriene este mai ieftină decât o rachetă lansată de un avion F-16. Sistemul poate fi eficient împotriva dronelor care intră în raza sa de acțiune.
Există, însă, și limite. Tunurile pot neutraliza aparatele doar de la o distanță relativ mică. Pentru a fi folosite, dronele trebuie să se apropie suficient de zona protejată.
Acest lucru poate reprezenta un risc în apropierea localităților. Resturile aparatului interceptat și fragmentele de muniție pot cădea la sol, motiv pentru care poziționarea sistemelor și momentul deschiderii focului sunt foarte importante.
Gepard poate reprezenta o componentă utilă a apărării, dar nu poate înlocui complet avioanele de luptă sau sistemele cu rază mai mare.
Sistemul MEROPS, creat pentru interceptarea dronelor Shahed
Printre soluțiile mai ieftine aflate în dotarea Armatei Române se numără și sistemul MEROPS. Acesta a fost conceput special pentru combaterea dronelor de tip Shahed și a altor aparate fără pilot similare.
Un interceptor MEROPS ar costa aproximativ 15.000 de dolari. Valoarea este de câteva zeci de ori mai mică decât cea a unei rachete aer-aer folosite de un F-16.
Prin comparație, neutralizarea unei drone Geran-2 cu un interceptor de 15.000 de dolari ar fi mai apropiată de costul aparatului ostil. Astfel, apărarea ar deveni mai eficientă din punct de vedere economic.
Sistemele de acest tip sunt importante în special în cazul atacurilor cu multe drone. Ele pot proteja stocurile de rachete scumpe, care trebuie păstrate pentru amenințări mai complexe, precum avioanele de luptă sau rachetele de croazieră.
Integrarea sistemelor MEROPS, Gepard, a dronelor interceptoare și a avioanelor F-16 ar putea permite o reacție diferită în funcție de tipul amenințării.
O nouă alertă a fost emisă în județul Tulcea
În dimineața zilei de luni, două avioane F-16 au fost ridicate din nou de la sol, după detectarea unor drone în apropierea județului Tulcea.
Locuitorii au primit mesaje Ro-Alert, iar autoritățile le-au recomandat să se adăpostească și să evite zonele deschise. Avertizarea a vizat riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Alerta s-a încheiat în jurul orei 10:00. Explozii au fost raportate pe partea ucraineană a Dunării, unde mai multe obiective au fost vizate de atacuri.
Faptul că avioanele militare au fost ridicate timp de patru zile consecutive arată nivelul ridicat de tensiune din regiune. Forțele Aeriene Române trebuie să rămână pregătite pentru intervenție, chiar dacă fiecare misiune presupune cheltuieli importante.
Protejarea spațiului aerian rămâne prioritară. În același timp, incidentele repetate arată necesitatea dezvoltării și achiziționării unor metode de interceptare mai ieftine, capabile să răspundă eficient atacurilor cu drone fără a consuma muniție de sute de mii de dolari pentru fiecare țintă.
Sursa foto: Arhivă
