Relația dintre Ali Khamenei și Nicolae Ceaușescu s-a consolidat în anul 1989, un an crucial atât pentru România, cât și pentru Republica Islamică Iran. Între cei doi lideri s-au desfășurat schimburi diplomatice importante, care au culminat cu ultima călătorie internațională a dictatorului român înainte de prăbușirea regimului său.
Ali Khamenei s-a întâlnit cu Nicolae Ceaușescu, în 1989
În februarie 1989, Ali Khamenei, aflat atunci în funcția de președinte al Iranului, efectua o vizită oficială în România. Această vizită de stat a fost marcată de cérémonii și onoruri destinate șefului de stat iranian și a reprezentat începutul unei apropieri pragmatice între București și Teheran. Ambele regimuri se confruntau cu izolare diplomatică și probleme economice, iar apropierea părea să ofere avantaje reciproce.
Ulterior, în vara aceluiași an, Khamenei ajungea la cea mai înaltă poziție de putere din Iran, devenind Liderul Suprem al Republicii Islamice. Astfel, la momentul vizitei din decembrie 1989, el nu mai era doar un președinte cu atribuții executive, ci figura cu autoritate supremă în statul iranian.
La 18 decembrie 1989, în plin început al mișcărilor de protest din România — revolte care debutaseră deja în Timișoara și se intensificau — Nicolae Ceaușescu a plecat spre Teheran pentru o vizită de stat de două zile. Această deplasare fusese planificată cu câteva luni înainte și fusese prezentată la București ca fiind centrată pe dezvoltarea cooperării economice. În realitate, era ultima vizită externă pe care Ceaușescu o întreprindea înainte ca regimul său să se prăbușească.
De ce a mers Ceaușescu în Iran
Scopul declarat al vizitei lui Ceaușescu în Iran a fost unul de natură economică: România se confrunta cu grave dificultăți energetice și căuta surse de petrol și gaze. După cum relata presa internațională de la acea vreme, negocierile s-au concentrat pe un acord de troc – Teheranul urma să furnizeze milioane de tone de țiței și gaze naturale, iar în schimb România promitea livrări de grâne începând cu începutul anului 1990, conform newsweek.ro.
Pentru Ceaușescu, această vizită reprezenta încercarea de a obține resurse vitale pentru economie, ignorând totodată amploarea nemulțumirii populare ce cuprinsese deja orașele din țară.
Această întâlnire se distingea și prin faptul că Ali Khamenei a fost ultimul lider străin cu care Ceaușescu s-a întâlnit oficial înainte de colapsul definitiv al regimului său, pe 25 decembrie 1989. De asemenea, pentru Khamenei, vizita în România din februarie rămâne printre ultimele călătorii externe efectuate după ce a devenit Lider Suprem.
Vladimir Putin și-a exprimat condoleanțele președintelui iranian Pezeshkian pentru moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a adresat un mesaj de profundă compasiune omologului său iranian, Dr. Masoud Pezeshkian, exprimându-și condoleanțele pentru pierderea liderului suprem al Republicii Islamice Iran, Ayatollahul Ali Khamenei. În declarația sa oficială, Putin a caracterizat tragicul eveniment ca fiind o acțiune brutală și inacceptabilă, care contravine în mod flagrant normelor fundamentale ale suveranității statale, principiilor eticii și prevederilor dreptului internațional.
Președintele rus a subliniat că, în memoria cetățenilor Rusiei și a diplomaților de la Moscova, Khamenei va rămâne întipărit ca o personalitate politică deosebită, un arhitect al consolidării relațiilor bilaterale dintre Rusia și Iran. El a evidențiat rolul pe care liderul suprem iranian l-a jucat în maturizarea dialogului strategic și în proiectele comune de cooperare, atât în plan economic, cât și pe palierul securității regionale.
În același comunicat, Vladimir Putin și-a exprimat solidaritatea față de familiile îndurerate și față de apropiații lui Khamenei, adresându-le cuvinte de mângâiere și asigurări de susținere. El a transmis compasiunea sa sinceră nu doar rudelor liderului iranian, ci și întregului popor iranian și conducerii oficiale, în aceste momente dificile.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran, Saeed Khatibzadeh, a reacționat la incident, caracterizând gestul comis împotriva lui Khamenei drept o depășire a unei „linii roșii extrem de grave” din perspectiva Teheranului și denunțând acțiunea ca fiind inacceptabilă în contextul normelor internaționale privind suveranitatea și protecția liderilor de stat.
foto: arhivă
