La mai bine de patru luni de când Guvernul Bolojan a fost demis, președintele Nicușor Dan încearcă noi consultări cu partidele politice, deși nu se întrevede nicio majoritate la orizont. Președintele UDMR, Kelemen Hunor a afirmat într-o declarație recentă că Ilie Bolojan ar putea rămâne interimar ”mult și bine” fără să se poată face nimic. PNL a reiterat în nenumărate rânduri că nu va vota un guvern din care face parte PSD, PSD spune că nu există un acord cu AUR pentru guvernare, iar președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate.
În această situație, chiar dacă Nicușor Dan va numi un premier care să formeze viitorul guvern, cel mai probabil formula nu va trece de votul din Parlament și ne vom întoarce la situația în care suntem deja, dar cu o presiune economică din ce în ce mai mare.
Analistul economic, Adrian Negrescu, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com că scenariul în care am putea începe anul 2027 tot cu Ilie Bolojan în funcția de premier interimar nu este exclus și că s-ar putea vota inclusiv bugetul pe 2027, dacă se găsește o formulă de negociere în Parlament.
”Ilie Bolojan poate să rămână până în 2028 la Palatul Victoria dacă Parlamentul își va face treaba. Altfel spus, chiar și în actuala conjunctură administrativă, Parlamentul poate, de exemplu, discuta și aproba o lege a rectificării bugetului de stat, la fel cum poate luna decembrie, sau chiar noiembrie, să discute o lege a bugetului pentru anul 2027, propusă de către Ministerul Finanțelor și de către ministerele de resort. Eșaloanele 2 și 3 nu s-au schimbat în România, sunt în continuare plătite din bani publici, așa că pot să creeze bugetele pentru anul viitor”, explică analistul.
De asemenea, acesta afirmă că dacă se va merge pe această variantă, 2027 va fi un an în care guvernul Bolojan va administra doar un proiect de buget propus de către Parlament care va ridica multe semne de întrebare legate de prioritățile statului român în ceea ce privește protecția socială, investițiile, reducerea evaziunii și colectarea mai multor bani la bugetul de stat.
2027, încă un an de austeritate. ” România va avea de plătit cea mai mare sumă din istorie în contul datoriei publice – peste 21 de miliarde de euro”
Adrian Negrescu afirmă că adevărata provocare, indiferent de premierul și guvernul pe care le vom avea în 2027, este achitarea datoriei publice, care a ajuns la cote istorice.
”Nu trebuie să nu ne facem iluzii. Anul 2027 va fi așa cum estimam încă de anul trecut, încă un an de austeritate, în condițiile în care România va avea de plătit cea mai mare sumă din istorie în contul datoriei publice – peste 21 de miliarde de euro.
Vom avea un vârf al datoriei, un vârf al dobânzilor și niște probleme financiare majore pe care statul nu le va putea rezolva decât printr-un program amplu de reducere a cheltuierilor și de extinderea încasărilor din economie”, a mai explicat analistul.
Practic, guvernul va avea puțin spațiu pentru ”improvizații” sau proiecte electorale și va trebui mai degrabă să lucreze pe un scenariu economic impus, astfel încât să nu riște retrogradarea din partea agenților de raiting, dar și blocarea economiei.
”Noul guvern va putea practice doar să administreze situația asta financiară dezastruoasă și se spere că economia își va reveni, cel puțin din a doua parte a anului viitor, în sensul de a crește încasările la bugetul de stat. Indiferent cine se va afla Palatul Victoria, va avea de făcut două lucruri. Să reducă factura cheltuielor publice, să limiteze risipa și proiectele de investiții care nu creează plus valoare în economie, iar pe de altă parte să extindă baza de impozitare, să creeze premisele relansării investițiilor private, să reducă evaziunea fiscală și să încerce să aducă mai mulți bani la buget.”, mai declară Adrian Negrescu.
”2027 va fi un an extrem de provocator din punct de vedere financiar, poate mai plin de provocări decât 2026”
Mai mult, analistul economic spune că toate promisiunile economice de creșteri de salarii sau introducerea anumitor facilități fiscale nu sunt altceva decât promisiuni electorale care nu pot fi susține de la bugetul de stat.
”Văd în spațiul public tot felul de idei năstușnice legate de ceea ce trebuie să facem în 2027 și toate converg pe ideea de creșteri de venituri, creșteri de investiții, alocări de fonduri către tot felul de domenii, bineînțeles cu interes electoral, dar în care lipsește ingredientul principal, sursa financiară. Ideea asta de a da bani de la bugetul de stat și de a indica bugetul de stat drept sursa financiară pentru orice năstușnicii inventate de politicieni eu cred că s-a perimat și cred că și ei în al 13-lea ceas își dau seama că 2027 va fi un an extrem de provocator din punct de vedere financiar, poate mai plin de provocări decât 2026”, explică acesta.
În plus, varianta împrumuturilor nu mai este una sustenabilă din punct de vedere economic, mai spune Adrian Negrescu:
”Ideea de a continua pe calea împrumuturilor este scoasă din start din calcul, în condițiile în care și așa am ajuns să împrumutăm peste 55 de miliarde de euro pe an, mai mult de un miliard de euro pe săptămână, pentru a plăti pensiile și salariile. Probabil se vor găsi bani pentru o creștere modică a pensiilor de 6-7%. Undeva la 13 miliarde de lei va înseamna acest efort, dar mai mult de atât nu văd de unde s-ar putea găsi bani pentru a acoperi toate solicitările bugetarilor care-și doresc salarii peste nivelul inflației”.
”Un rău pe care îl cunoaștem e mai bun decât un rău pe care nu îl cunoaștem”
Un climat de instabilitate politică prelungită poate schimba de asemenea și planurile investitorilor. Chiar dacă nu se gândesc să plece din România, unii preferă să aștepte clarificarea situației politice înainte de a lua decizii strategice majore. Totuși, în actualul context economic, Adrian Negrescu spune că investitorii preferă mai degrabă instabilitatea pe care o cunosc deja, decât o stabilitate națională care să destabilizeze mediul de business.
”Majoritatea investitorilor merg pe ideea că mai bine nu stricăm ceea ce avem în momentul de față. Să nu ne trezim cu un guvern pus pe treabă care să crească și mai mult fiscalitatea, să crească TVA-ul, să inventeze tot felul de taxe noi și să anuleze tot potențialul de revenire al economiei. Decât un prost care face multe, mai bine o stabilitate iluzorie dată de această situație administrativă în care ne aflăm”, afirmă acesta.
Astfel, analistul economic dă de înțeles că stabilitatea spre care ne dorim să ne îndreptăm și pe care clasa politică o aclamă în ultimele săptămâni, s-ar putea să nu aibă efectele așteptate asupra economiei.
”Un rău pe care îl cunoaștem e mai bun decât un rău pe care nu îl cunoaștem, mai ales din perspectiva evaluărilor pe care agenții de rating urmează să le facă în primăvara anului viitor și care din perspectiva unor potențiale modificări fiscale cu iz electoral, în genul creșterii taxei pe cifra de afaceri, nu eliminării acesteia, menținării taxei pe stâlp sau a altor impozite și taxe inventate pentru a mai scoate ce se mai poate din mediul economic, ar putea duce economia românească într-o zonă în care finanțarea bugetului de stat va fi sub semnul întrebării”, a concluzionat Adrian Negrescu pentru Ziare.com.
