Să vedem evaluările făcute în acest moment, în așteptarea
concluziilor Consiliul Alianței, cu
siguranță extrem de prudente date fiind posibile consecințe globale și care,
direct, fără multe etape intermediare, pot duce la deschiderea celui de-al
Treilea Război Mondial. Și astea nu sunt deloc vorbe mari sau scenarii
apocaliptice tip tabloid.
Încă este neclar – și asta trebuie stabilit cu maximă
precizie și pe baza unor dovezi a căror valabilitate să fie asumată de către
toți aliații, dacă, într-adevăr, rușii au lansat în mod deliberat rachete înspre
Polonia și au provocat decesul a doi cetățeni dintr-o țară aliată, caz în care
sunt activate automat prevederile art.5 sau, dimpotrivă, a fost vorba despre o
defecțiune tehnică în sistemul de ghidare. Mai există și a treia variantă,
intens circulată în ultimele ore, anume că rachetele respective fuseseră trase
de sistemele antiaeriene S-300 ucrainene și care, după ce rataseră intercepția celor 100 de rachete rusești și,
din această cauză, au ajuns pe teritoriul polonez, la 6 kilometri de granița cu
Ucraina..
Chestiunea este deosebit de gravă deoarece toți ne aducem
aminte de angajamentul formal exprimat de Președintele Biden care a spus că SUA
și NATO, în caz de agresiune rusă, „vor apăra fiecare centimetru pătrat din
teritoriul țărilor aliate”.
Întrebarea fundamentală la care trebuie răspuns este dacă,
într-adevăr, Rusia a atacat deliberat teritoriul unei țări NATO.
„Ar fi extrem de improbabil și ilogic”, a afirmat imediat, pentru MSNBC, Amiralul James Stavridis, fost Comandant
Suprem al Forțelor Aliate adăugând că „dacă ați fi Putin și ați luat decizia
de a ataca NATO, șansele lansării a două rachete la întâmplare lovind un câmp
în Polonia, nu așa încep lucrurile… În acest moment, dacă ar fi să pariez, aș
spune că a fost vorba de rachete rătăcite… Sigur că asta trebuie să implice
un răspuns semnificativ din partea NATO și am putea vorbi despre ce-ar putea
include un asemenea răspuns, dar este ceva extrem de diferit de presupunerea
sau acțiunea de răspuns la un atac deliberat pe care, în acest moment, îl
consider a fi ilogic și foarte improbabil”.
Liderii europeni au adoptat imediat o linie de prudență
maximă. Cancelarul german Schulz a vorbit despre „un incident teribil”,
iar un oficial francez a spus că nimeni nu-și dorește o escaladare în care „lucrurile
să scape de sub control”. Biden a spus reporterilor care întrebau care sunt
șansele ca rachetele să fi fost lansate din Rusia, că „există informații
preliminare care contestă acest lucru”, adăugând că, dată fiind traiectoria
rachetelor respective, era extrem de improbabil să fi fost lansate din Rusia
dar „vom mai vedea”.
FOTO EPA-EFE
„Ceea ce s-a întâmplat a constituit un incident izolat”
a declarat Andrzej Duda (foto), Președintele Poloniei, precizând că „nu
există niciun fel de indicație” că ar fi fost vorba despre o acțiune
deliberată împotriva țării sale, anunțând însă în același timp că a ordonat
ridicare nivelului alertei de luptă pentru forțele armate poloneze: „Am
întărit nivelul de alarmare al forțelor armate poloneze, inclusiv pentru
apărarea aeriană. Avioanele noastre vor fi sprijinite de cele ale aliaților.
Trebuie să acționăm cu calm și prudență”.
După părerea, în absența unor elemente suplimentare,
acesta va fi și tonul discuțiilor din Consiliul NATO convocat la cererea
Poloniei în temeiul art.4 din Tratatul de la Washington, departe de a dori cu
ardoare angajarea în ceea ce ar fi un drum fără întoarcere și care să
presupună, poate din primul moment, folosirea capacităților nucleare și
intrarea în cu totul și cu totul altă logică politică. Asta ar fi poziția
logică.
Dar, în același timp, era aproape firesc că Donald Trump
să nu încerce să profite cu orice pre, chiar cu orice preț, de acest moment de
posibilă tensiune internațională. În momentul în care și-a anunțat previzibila
și extrem de discutabila în materie de șanse candidatură la prezidențialele din
2024, a contest afirmațiile lui Biden spunând că „azi, rachete au fost
trimise asupra Poloniei, probabil de către Rusia”, alimentând, supă obicei,
viitoare teorii ale conspirației globale. Să vedem dacă, de data asta, vor fi
susținute de republicani și asta va deveni temă națională de dezbatere măcar în
SUA.
Poziția României este în linia prudenței în așteptare a
NATO. Astfel, Președintele României, Klaus Iohannis, a
transmis într-un mesaj pe Twitter că „România este pe deplin solidară cu
prietenul și aliatul nostru Polonia ca urmare a veștilor îngrijorătoare legate
de exploziile de pe teritoriul său”, iar guvernul român a dat asigurări că
„prin ministerele și instituțiile de linie, este în contact cu aliații și
analizează situația generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei.”
Rămâne să vedem cum se
aliniază evenimentele și care va fi poziția finală a NATO. Dar evenimentele de
acum sunt un semnal de alarmă că s-ar putea ca incidente de acest tip să se mai
producă și pe viitor. Și este foarte greu sau chiar ar putea fi imposibil de
stabilit unde se va fixa atunci acul balanței.
