Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, îl acuză pe premierul desemnat Adrian Veștea că a blocat proiecte pentru asigurarea accesului și mobilității militare în zona poligonului de la Cincu, din județul Brașov, atât în calitate de ministru al Dezvoltării, cât și ca președinte al Consiliului Județean Brașov.
„Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică (…). Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje (…), autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale ”, afirmă fostul comandant NATO.
„Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate — în special de Franța, ca națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO —, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu (județul Brașov) s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată”, afirmă Dorin Toma într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit generalului în rezervă, proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila — aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL —, „a trenat mai bine de patru ani”, în special din cauza „blocajelor birocratice”, timp în care convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat „costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO”.
„Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. De asemenea, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice”, afirmă Dorin Toma.
Generalul în rezervă mai spune că ani de zile, militarii români și cei ai NATO au folosit un traseu „improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă, sub o restricție severă de tonaj impusă pentru a preveni distrugerea structurii.
„Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe. Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține. Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze”, explică fostul comandant NATO.
Acesta precizează că, în tot acest timp în care accesul spre localitatea Cincu și baza militară a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite tranzitul convoaielor grele, fiind istoric afectat de fenomene de eroziune a solului și de instabilitate a versanților.
„Cu toate acestea, nu s-a concretizat nimic; s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice. Nici măcar noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu are prevăzut un nod de legătură în acea zonă care să asigure afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO. Pentru pregătirea celor mai importante exerciții NATO din ultimii ani, DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, am efectuat numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale”, afirmă Toma.
Generalul în rezervă menționează că scopul acestora a fost amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a permite accesul trupelor în facilitățile de instruire.
„Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Nu cred că mai este necesar să menționez cine era ministrul în funcție la acea vreme, mutat ulterior, din nou, la conducerea Consiliului Județean Brașov. Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică. Îmi aduc aminte că primarul localității m-a rugat să intervin pentru ca proiectul de apă și canalizare din zonă, finanțat din aceleași fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ, având în vedere că la această rețea urma să se conecteze și baza militară”, afirmă Dorin Toma.
Fostul comandant NATO mai spune că grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română.
Același mesaj a fost transmis și de Cătălin Avramescu
Cătălin Avramescu, fost consilier prezidențial și fost ambasador al României în Finlanda și Estonia, a ridicat o întrebare similară în cursul zilei de duminică:
„Alte întrebări: știa Nicușor Dan de dezastrul de la Aeroportul Brașov când l-a desemnat pe Veștea? Știa Nicușor Dan despre arestările și anchetele dintre apropiații lui Veștea? Știa Nicușor Dan despre sabotarea exercițiului NATO „Dacian Spring”?” a spus Avramescu.
