Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, spune că populismul nu poate fi combătut doar prin discursuri sau prin reacții de moment la mesajele radicale, ci prin politici publice eficiente, investiții în educație civică și o comunicare strategică mai curajoasă din partea statului și a Uniunii Europene.
Creșterea populismului în România și în Europa nu poate fi explicată exclusiv prin succesul unor lideri politici sau prin puterea rețelelor sociale, ci reflectă probleme structurale ale societății, punctează prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu, într-un interviu pentru Ziare.com, după întâlnirea Grupului de reflecție strategică „România în UE” cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni.
Identitatea românească și cea europeană nu sunt în conflict
Coordonator al raportului „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, prezentat în cadrul reuniunii Grupului de reflecție strategică „România în UE”, expertul afirmă că răspunsul la ascensiunea curentelor populiste trebuie să combine buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și o comunicare publică mai eficientă. În opinia sa, identitatea românească și cea europeană nu sunt antagonice, ci se întăresc reciproc, iar tocmai această perspectivă trebuie explicată mai bine cetățenilor.
Documentul coordonat de Sergiu Mișcoiu reunește contribuțiile a 13 experți și încearcă să răspundă la două întrebări importante: cum coexistă identitatea națională și cea europeană și de ce populismul a câștigat atât de mult teren în ultimii ani.
„Trebuie spus întâi că acest grup, care se numește Grupul de reflecție strategică „România în UE”, este un grup informal care sprijină prin diverse reuniuni și rapoarte activitatea prezenței Românii în legătură cu desigur politicile europene ale țării noastre. S-a constituit în toamna anului trecut.
El fac parte experți în diverse domenii conexe din mediul academic, civic, intelectual, profesional în România. Au fost mai multe întâlniri și mai multe rapoarte. Acest raport este unul important, fiindcă sintetizează contribuțiile a 13 autori”, a argumentat Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
Populismul trebuie combătut prin politici publice, nu doar prin retorică
Raportul propune măsuri concrete pentru diminuarea influenței populismului, pornind de la ideea că acesta prosperă acolo unde statul nu reușește să răspundă nevoilor cetățenilor.
Analiza coordonată de Sergiu Mișcoiu arată că lupta împotriva populismului trebuie purtată pe două direcții complementare. Prima vizează îmbunătățirea guvernării și creșterea calității politicilor publice.
„Obiectivul principal al raportului este acela de a înțelege care este raportul între identitatea românească și identitatea europeană. Apoi, în al doilea rând, obiectivul este acela de a înțelege cum și de ce a evoluat, într-un mod spectaculos, populismul în ultimii ani, atât la nivel european cât și la nivel național și care ar fi principalele măsuri care ar putea fi luate pentru a diminua impactul populismului. Principalele concluzii ale raportului sunt legate de fiecare dintre aceste două mari dimensiuni.
În ceea ce privește dimensiunea identitară, principal la concluzie este că democrația liberală și europeană promovează o idee a identităților concentrice, fiind nevoie să existe o corelare a identității naționale cu identitatea europeană. Aceste identități nu se află în conflict nici de cum, ci se află mai degrabă într-o acțiune de potențare reciprocă, cu cât identitatea europeană, valorificarea apartenenței noastre la Uniunea Europeană și la spațiul mai larg cultural și civilizațional european cresc, cu atât și trăsăturile identitare românești sunt potențate la rândul lor pentru că ele permit de fapt o simbioză care se apropie de idealul european al unității în diversitate. Al doilea rând, în ceea ce privește populismul, analiza noastră este aceea că acțiunile împotriva populismului trebuie să se desfășoare pe două planuri.
Un plan mai degrabă pragmatic, cel al îmbunătățirii radicale a politicilor publice, a bunei guvernări, care peste tot unde a fost aplicată a reușit să diminueze efectele populismului. Servicii publice mai incluzive, o reducere a inegalităților și disparităților teritoriale și de clasă la nivelul României, o integrare mai bună a românilor din diaspora în societatea, în corpul societății românești. Și pe de altă parte, nu în ultimul rând aici, o investiție serioasă în educația civică și socială a tinerilor, o reformă a curiculei școlare care să meargă în direcția aceasta, pregătirii de buni cetățenii capabili să se păzească de dezinformare și să înțeleagă funcționarea unui sistem democratic în general.
Și apoi că în plan al comunicării este nevoie de mult mai multă îndrăzneală într-o comunicare strategică, atât din partea prezenței României, cât și din partea Uniunii Europene în ansamblul său. O comunicare care să pună în valoare beneficiile integrării euroatlantice a României, care să pună în valoare adăugată elementele pozitive ale democrației liberale, care să permită implicarea și participarea mai substanțială a cetățenilor României în procesul decizional și, nu în ultimul rând, care să combată într-o manieră inteligentă, fără provocare și cu argumente raționale și convingătoare, retorica populistă”, a expus Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
Încă o șansă pentru refacerea coaliției de guvernare: „Presiune creată de președinte va da roade”
Schimbul dur de replici dintre PSD și alianța informală PNL – USR pare să îndepărteze orice perspectivă a unei noi coaliții de guvernare. Liderii politici își aruncă acuzații fără precedent, folosind un limbaj care întreține tensiunile, cu apelative precum sectă, golani, derbedei. În pofida felului în care își vorbesc, în spatele confruntării politice există încă argumente care ar putea împinge partidele spre o reconciliere.
Politologul Sergiu Mișcoiu explică într-o analiză pentru Ziare.com de ce refacerea coaliției nu este complet exclusă și de ce strategia președintelui de a amâna desemnarea unui premier ar putea deveni factorul decisiv pentru reluarea negocierilor.
Războiul declarațiilor nu exclude complet o nouă majoritate
Deși retorica dintre partidele care ar trebui să formeze viitorul Executiv a ajuns la un nivel fără precedent, profesorul Sergiu Mișcoiu consideră că există încă premise pentru refacerea unei majorități, chiar dacă acestea sunt doar teoretice în acest moment. Potrivit profesorului de Științe Politice, logica unei competiții electorale permanente întreține conflictul politic și îndepărtează soluțiile de guvernare de care România are nevoie.
„Aș spune că șanse teoretice există în măsura în care aceste partide ar trebui să își pună în fața interesului foarte virtual, interesul național, și spun asta fiindcă partidele se proiectează în alegeri, fie anticipate, fie la termen, însă acestea pot foarte bine să nu aibă loc și această înfruntare într-o logică de competiție electorală ar dăuna și mai mult climatului politic deja extrem de tensionat care există acum”, a explicat Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
Nu se vor împăca repede
Decizia președintelui de a nu desemna rapid un premier este interpretată de politolog drept un instrument de presiune menit să oblige partidele să revină la negocieri. Deși nu vede o reconciliere rapidă între PSD, PNL și USR, Sergiu Mișcoiu consideră că actuala strategie a lui Nicușor Dan poate produce efecte în perioada următoare.
„Aceste partide ar trebui să guverneze împreună pentru că ar trebui să fie preocupate de interesul comun al românilor. E puțin probabil că o vor face într-o perioadă scurtă de timp, iar presiunea care este menținută de președinte care nu dorește să nominalizeze un premier, să tranșeze între aceste două variante este una care poate trebuie și va da roade în măsura în care ar crea în plus obligație dincolo de cea morală, obligație cât se poate de pragmatică pentru partide, ca acestea să se privească în sfârșit din acest miraj al bătăliilor interminabile începute odată cu eșecul guvernării 2021-2024”, a spus Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
Partidele, izolate politic: „Avem trei poluri politice. Singura soluție care rămâne este refacerea unei coaliții guvernamentale de tipul celei care a preexistat”
După ce PNL și USR au exclus o nouă colaborare cu PSD, UDMR s-a apropiat de premierul Ilie Bolojan, iar AUR a transmis, prin senatorul Perișor Peiu, că nu poate negocia cu social-democrații atât timp cât partidul este condus de Sorin Grindeanu, apare întrebarea dacă PSD și liderul său au ajuns într-o poziție de izolare politică.
Politologul Sergiu Mișcoiu opinează că politica de la noi traversează o perioadă de blocaj, în care principalele formațiuni sunt izolate unele față de altele.
Într-un dialog cu Ziare.com, analistul politic afirmă că România este împărțită în trei poli politici comparabili ca influență, iar, în lipsa unei deschideri către AUR, singura formulă viabilă pentru guvernare rămâne refacerea unei coaliții de tipul celei care a funcționat anterior.
Trei poli politici domină scena parlamentară
Întrebat dacă Sorin Grindeanu este, în acest moment, izolat politic, Sergiu Mișcoiu consideră că situația nu îl privește doar pe liderul PSD, ci întregul spectru politic.
„Partidul social-democrat este la fel de izolat politic cum este și AUR și la fel izolat politic cum este nucleul format din USR și PNL. Suntem într-o situație în care avem trei poluri politice substanțiale cu UDMR, care acum este raliat cu PNL și USR, dar ar fi putut fi raliat cu PSD fără nicio îndoială, cum a fost într-o perioadă anterioară. Acești poli sunt sensibil egal ca și pondere și ca și capacitate de influență și exprimare în viața publică, însă este evident faptul că pentru a avea o majoritate guvernamentală nu poți lucreze altfel decât cu o adunare formată din doi din acești poli. Ori nu cu Alianța pentru Unirea Românilor, pentru că nu dorește să lucreze nici președintele Dan care consideră, într-o bună dreptate, că este un pericol major pentru România și nu doar pentru România ca acest partid să ajungă la guvernare”, a punctat Sergiu Mișcoiu în analiza pentru Ziare.com.
Refacerea fostei coaliții, singura soluție realistă
În lipsa unei alternative credibile și în condițiile în care un guvern minoritar nu inspiră încredere, politologul vede drept singura variantă realistă reluarea colaborării dintre partidele care au guvernat împreună până de curând. Sergiu Mișcoiu apreciază că, în pofida tensiunilor și schimburilor dure de replici din ultimele luni, realitatea parlamentară obligă actorii politici să revină la negocieri.
„Așa că singura soluție care rămâne în ciuda tuturor escaladărilor conflictuale actuale este refacerea unei coaliții guvernamentale de tipul cele care a preexistat în condițiile în care nici unul nici celălalt din cele două poluri nu are încredere într-un guvern minoritar, temporar, pe baza unui mecanism eventual rotativ care să înceapă cu polul politic opus”, a spus Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
PSD, și la guvernare și în opoziție: „Lumea taxează ambiguitatea și dorința de a rămâne la putere”
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că social-democrații se află în opoziție și vor analiza ca atare toate proiectele Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan. PSD s-a autoexclus din Executiv, miniștrii, prefecții și o parte dintre secretarii de stat au demisionat, însă are reprezentanți în multe alte funcții ale statului ca urmare a protocolului acum rupt cu PNL-USR, UDMR și minorități.
Prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu a expus, într-o analiză pentru Ziare.com, de ce social-democrații nu pot fi considerați în totalitate în opoziție și specifică faptul că electoratul sancționează partidele care încearcă să beneficieze simultan de avantajele puterii și ale opoziției.
De ce răspunsul este mai degrabă nu
Întrebat de Ziare.com dacă PSD poate fi considerat în prezent un partid aflat în opoziție, după ce Sorin Grindeanu a susținut că social-democrații ocupă această poziție, politologul Sergiu Mișcoiu spune că realitatea politică este mult mai nuanțată. În opinia sa, simpla ieșire din Executiv nu înseamnă automat și desprinderea completă de mecanismele puterii, mai ales într-un sistem dominat de structuri administrative consolidate în timp.
„Atunci când avem o guvernare care a căzut la vot în Parlament, însă, în structurile de decizie la nivel local, regional și la nivel central de multe ori rămân urme serioase ale unui partid care a părăsit guvernarea. E greu de spus că acel partid nu se mai află la guvernare. În guvernările de coaliție vom avea întotdeauna un fenomen de acest tip și răspunsul este mai degrabă nu”, a spus Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
„PSD este parțial la guvernare, parțial în opoziție”
Influența acumulată de PSD în administrația centrală și locală face imposibilă o delimitare între putere și opoziție, susține profesorul de Științe Politice.
„PSD este parțial la guvernare, parțial în opoziție și acest mod de a face politica destul de păgubos pentru că până la urmă rezultatele sunt cele care au fost date de către urme.
Lumea taxează ambiguitatea, taxează dorința de a rămâne la putere dar în același timp de a nu se asuma cu totul guvernarea”, a menționat Sergiu Mișcoiu în analiza pentru Ziare.com.
