Potrivit OUG nr. 7/2026, consiliile locale pot interzice activitatea cazinourilor. Închiderea sălilor cu jocuri de noroc, respectiv cu „păcănele”, este privită în societate, pe de o parte, drept o necesitate, un „tratament” social. Pe de altă parte, este considerată drept o formă de populism și un heirupism administrativ.
Potrivit noului cadru legal, administrațiile locale sunt libere să decidă ce vor face cu sălile de jocuri. De exemplu, în unele municipii s-a stabilit interzicerea lor, în altele s-a hotărât ca activitatea să continue.
Bacăul interzice sălile de jocuri. Primarul Viziteu: „Nu văd niciun beneficiu în a le ține deschise”
USR este partidul pionier al proiectului privind interzicerea păcănelelor, în România. În Bacău, de exemplu, primarul USR Lucian Viziteu a decis împreună cu Consiliul Local interzicerea activității acestor săli de jocuri. Propunerea a avut 20 de voturi „pentru” și două abțineri.
Potrivit edilului, în municipiu există în jur de 200 de săli pentru jocuri și pariuri și peste 800 de aparate de joc de tip „păcănele”. Licențele și autorizațiile de exploatare pentru acestea expiră pe parcursul acestui an sau în 2027, până cel târziu în luna martie. Practic, operatorii economici vor avea o perioadă de tranziție pentru a-și închide activitatea.
„Ținând cont de câte nenorociri creează această dependență, nu văd niciun beneficiu în a le ține deschise, mai ales că se află în drum spre școală, spre piață, spre serviciu”, a declarat primarul USR din Bacău.
Lucian Viziteu se află la cel de-al doilea mandat în funcția de primar al Bacăului.
Râmnicu Vâlcea menține deschise sălile de jocuri și propune un cadru legal alternativ: „Restrângerea activității ar putea conduce la pierderea locurilor de muncă și la afectarea sectoarelor conexe”
Într-un alt oraș al României, Râmnicu Vâlcea, Consiliul Local a susținut o poziție mai echilibrată, a primarului PSD Mircia Gutău, privind menținerea sălilor de jocuri, cu reglementări suplimentare.
Potrivit edilului, impactul economic al activității sălilor de jocuri este major. De asemenea, aproape 1.000 de angajați din municipiu ar putea rămâne pe drumuri, fără alternative, spațiile comerciale ar rămâne goale, iar domenii conexe, respectiv furnizorii, ar suferi, de asemenea.
„Acest sector de activitate asigură, în mod direct, un număr semnificativ de locuri de muncă, 948 numai în Râmnicu Vâlcea, la care se adaugă cele indirecte, aferente industriilor conexe. O eventuală restrângere semnificativă a activității ar putea conduce nu doar la pierderea locurilor de muncă directe, ci și la afectarea acestor sectoare conexe, cu efecte economice în lanț la nivel local”, a explicat Gutău.
Decizia pentru menținere a sălilor de jocuri a fost de 13-3. De asemenea, a existat o abținere. În prezent, în Râmnicu Vâlcea funcționează aproximativ 97 de locații de tip cazinouri, săli de jocuri și agenții de pariuri.
„Eu nu o să iau niciodată exemplu de la Slatina pentru Vâlcea. Eu merg către Sibiu, către Cluj, orașe care s-au dezvoltat (…) Nu o să fiți mulțumiți toți, dar 80% cu siguranță veți fi mulțumiți: și cetățenii, și cei care lucrați în acest domeniu”, a declarat, Gutău, printre altele.
Mircia Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea, promite un cadru legal adaptat realităților socio-economice: „Veți vedea un regulament cum nu ați mai văzut”
Gutău a anunțat că va elabora un regulament cu reguli clare de funcționare pentru aceste săli, care va fi supus dezbaterii publice.
„Aceste activități de jocuri de noroc trebuie să se desfășoare într-un cadru care poate fi controlat de autoritatea publică locală, după anumite reglementări clar stabilite, în acord cu specificul și realitățile municipiului (…) Veți vedea un regulament cum nu ați mai văzut”, s-a angajat edilul local.
Viitorul regulament va stabili, printre altele, cum se obține autorizația anuală de funcționare, unde pot fi amplasate sălile de jocuri, ce condiții trebuie respectate de operatori și ce taxe vor fi plătite la nivel local.
Mircia Gutău a ajuns la cel de-al cincilea mandat în fotoliul de primar, votat masiv de cetățeni, în general mulțumiți de aspectul îngrijit și modern al orașului.
Analistul economic Adrian Negrescu: „Statul se spală pe mâini interzicând o activitate, în loc să prevină efectele negative ale acesteia”
În opinia analistului economic Adrian Negrescu, o lege precum cea privind interzicerea sălilor de jocuri trebuie să analizeze în ansamblu oportunitățile și riscurile – mai ales pe cele economice.
„Cred că este absolut necesar să avem un studiu de impact legat de aceste afaceri în economie, dincolo de considerentele sociale, care, bineînțeles, pot fi combătute cu niște decizii care au legătură cu legislația în vigoare. Însă, din punctul meu de vedere, în primul rând trebuie să ne uităm la partea financiară, la business-ul care generează taxe și impozite la nivel local, locuri de muncă, activitate economică în sine. Trebuie să judecăm de două ori înainte să luăm o măsură. Sunt necesare studii de fezabilitate, mai ales în orașele mici, acolo unde sunt activități importante pentru bugetul local. Apoi, să decidem”, a declarat Negrescu, pentru Ziare.com.
În opinia analistului, inițiatorii de politici publice trebuie să evite crearea unor dezechilibre economice și totodată, să protejeze persoanele vulnerabile. Totul, prin intermediul unui cadru legal coerent.
„Din punctul meu de vedere, soluția este să legiferăm mai bine această activitate, în așa fel încât să limităm accesul celor cu potențial ridicat în astfel de locații. Asta e singura măsură ce poate rezolva problema, în așa fel încât aceste activități să se desfășoare foarte strict, pentru ca tinerii și cei vulnerabili să aibă acces și să creeze dependență. Statul se spală pe mâini interzicând o activitate, în loc să prevină efectele negative ale acesteia. Mâine-poimâine ne vom trezi că vor interzice fumatul, total, pentru că nu sunt în stare să facă anumite campanii suficient de convingătoare, pentru a nu fi afectate categoriile de vârstă vulnerabilă”, a explicat Negrescu.
Adrian Negrescu, analist economic: „Riscăm să ne trezim cu pariuri ilegale pentru că nu am fost capabili să facem o legislație coerentă”
O abordare echilibrată și rațională a României poate fi inspirată din alte state ale UE, consideră analistul economic.
„Să ne uităm la experiența celorlalte state din UE. Au mutat aceste activități în niște zone economice protejate, în niște locații la marginea orașelor, acolo unde se duc cei care într-adevăr, au o astfel de dorință, de a practica astfel de jocuri. Da, să nu se găsească astfel de săli în apropierea școlilor, la colțul blocului, unde publicul vulnerabil poate avea acces foarte facil.
Decizii luate pe genunchi, doar pentru că sună bine să interzici ceva, nu cred că au vreo legătură cu realitatea economică. Dimpotrivă, riscăm să ducem multe dintre aceste activități în economia subterană, să ne trezim mai departe cu pariuri ilegale, cu tot felul de activități de cazino ilegale, pe care nu le vom mai putea taxa, pentru că nu am fost capabili să facem o legislație coerentă, care să prevină efectele negative ale acestor activități”, a menționat analistul, pentru Ziare.com.
Psihologul Radu Leca: „În 2026, când jocul online e la un swipe distanță, simpla dispariție a unei vitrine de pe stradă nu echivalează cu dispariția comportamentului”
Psihologul Radu Leca se așteaptă ca închiderea sălilor de jocuri să conducă la o oarecare descurajare a pariorilor, din mai multe motive.
„Din perspectivă psihologică, închiderea sălilor de jocuri influențează în primul rând ‘ecologia’ dependenței: mediul care face comportamentul ușor, repetabil și automatizat. Dependența se consolidează prin bucle scurte: impuls – acțiune – recompensă/’aproape câștig’ – promisiunea că data viitoare iese. Sala, ca spațiu, oferă o rutină: drumul, mirosul, sunetele, lumina, prezența altor jucători, un anumit tip de intimitate publică în care nimeni nu întreabă nimic. Eliminarea acestui context reduce expunerea la declanșatori și rupe o parte din automatisme.
Pentru persoanele aflate la începutul problemei, ori pentru cei care jucau mai mult din obișnuință și proximitate, efectul poate fi relevant: scade frecvența, scade jocul de tip ‘intră zece minute’ și se reduce tentația generată de trecerea zilnică pe lângă sală”, a declarat psihologul, pentru Ziare.com.
Însă, potrivit lui Leca, interzicerea sălilor de jocuri nu va rezolva la nivel fundamental problema adicției în rândul populației, mai ales în contextul în care aproape toate cazinourile propun varianta online.
„Închiderea sălilor de jocuri a ajuns un subiect încărcat emoțional, fiindcă lovește în trei zone sensibile dintr-odată: suferința familiilor afectate de dependență, libertatea individului și economia locală. Un răspuns psihologic solid nu se oprește la întrebarea ‘închidem sau nu’, ci analizează mecanismul dependenței: acces, declanșatori, control al impulsului, stres, speranță de câștig rapid și izolarea socială. În 2026, când jocul online e la un swipe distanță, simpla dispariție a unei vitrine de pe stradă nu echivalează cu dispariția comportamentului”, a explicat Leca.
Odată cu interzicerea sălilor, tentația „fructului interzis” riscă să fie tot mai mare, avertizează psihologul.
„Închiderea sălilor riscă să mute o parte din consum în online, unde ritmul jocului e mai intens, urmărirea pierderilor devine mai ușoară, iar izolarea se adâncește. Pentru dependențele moderate și severe, o măsură exclusiv de închidere tratează suprafața: reduce o cale de acces, însă nu repară credințele iraționale – ‘îmi recuperez banii’, nici reglarea emoțională – ‘mă liniștesc doar când joc’, nici impulsivitatea. Mai mult, o interdicție totală, aplicată inegal, poate alimenta piața ilegală și sentimentul de ‘fruct interzis’, crescând încăpățânarea de a juca la cei care trăiesc deja cu rușine și opoziție față de autoritate”, a explicat Leca.
Psihologul Radu Leca: „Un stat care urmărește sănătate publică, nu doar imagine, țintește trei puncte”
În opinia psihologului, dincolo de acțiunea tip „interzicem”, Guvernul are pârghii legale, pentru a descuraja fenomenul, consideră psihologul.
„Un stat care urmărește sănătate publică, nu doar imagine, țintește trei puncte: reducerea disponibilității, limitarea intensității produsului și creșterea accesului la tratament. Prima direcție include reguli de densitate și amplasare: mai puține săli în zone vulnerabile, distanțe față de școli, program redus la orele de noapte, controale reale privind accesul minorilor și al persoanelor autoexcluse. A doua direcție vizează ‘designul’ jocului: limite obligatorii de depunere și pierdere, pauze impuse după un timp de joc, interzicerea unor mecanisme extrem de adictive – de tip ‘aproape câștig’ hiper-stimulat – reducerea vitezei la sloturi. Când ritmul scade, crește șansa ca rațiunea să reintre în scenă”, a punctat Leca.
Pentru prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc există și alternative precum educarea populației și bunăstarea materială a individului. Totuși, nici acestea nu asigură „imunitate” completă pentru toți indivizii.
„În privința educației și prosperității personale, influența există, însă nu sub forma unei ‘imunități’”, a menționat Leca.
Psihologul a explicat rolul educației în relația cu viciul jocurilor de noroc.
„Educația ajută prin alfabetizare statistică și psihologică: înțelegerea probabilităților, identificarea iluziilor de control, recunoașterea capcanei ‘recuperării pierderilor’. Un om instruit detectează mai repede minciuna internă: ‘mai joc puțin și repar’. Tot educația crește accesul la alternative de sens: hobby-uri, comunități, proiecte, relații. În dependență, viața se îngustează, iar orice factor care lărgește viața scade presiunea asupra jocului ca ‘singură supapă’”, a precizat analistul.
Ieșirea din sărăcie a românilor, asigurarea unei stabilități financiare, poate împiedica adicția de jocuri de noroc, dar în anumite cazuri, potrivit analistului.
„Prosperitatea personală influențează în două sensuri. Pe de o parte, un venit stabil reduce disperarea financiară și fantezia ‘loviturii’ care schimbă viața. Când nu trăiești cu frica facturilor, riscul de a folosi jocul ca soluție la panică scade. Un job bine plătit aduce structură, statut și predictibilitate, iar creierul caută mai puțin recompense de urgență. Pe de altă parte, venitul mare poate masca problema: pierderile se simt mai târziu, escaladarea mizei se întâmplă în tăcere, iar rușinea crește fiindcă ‘n-ar trebui să am problema asta’. În astfel de cazuri, educația și banii nu rezolvă, ci întârzie momentul în care cineva cere ajutor”, a concluzionat psihologul Radu Leca, pentru Ziare.com.
Ce spune cadrul legal
Legea nr. 107/2024, supranumită și „legea păcănelelor”, a intrat oficial în vigoare la data de 28 aprilie 2024. Această lege a adus schimbări majore pentru industria jocurilor de noroc din România, cea mai importantă fiind interdicția aparatelor de tip slot-machine în localitățile mici. Astfel, sălile de jocuri care au aparate de tip slot-machine sunt interzise în toate unitățile administrativ-teritoriale – comune sau orașe – cu o populație mai mică de 15.000 de locuitori. Restricția se aplică strict aparatelor de tip slot-machine. Agențiile de pariuri sportive și unitățile Loteriei Române pot continua să funcționeze în aceste localități, cu condiția să nu aibă „păcănele” în incintă.
O Ordonanță de Urgență (OUG nr. 7/2026) a schimbat radical regulile pentru orașele mari. Astfel, operatorii trebuie să obțină o autorizație locală – un aviz de la primărie – oferind consiliilor locale dreptul de a decide dacă permit sau nu funcționarea acestora pe raza lor. În orașe precum Bacău, Slatina și Zărnești s-a votat interzicerea tuturor jocurilor de noroc în locații fizice, ceea ce include și agențiile de pariuri. În Vaslui, consiliul local a ales să interzică sălile de jocuri, dar a exceptat în mod specific agențiile de pariuri sportive și unitățile Loteriei Române.
În București, situația este în plină desfășurare, urmează să fie pronunțat votul la nivelul Consiliului General, după ce consiliile locale din sectoarele 3 și 6 au votat deja pentru interdicția totală a locațiilor fizice dedicate jocurilor de noroc, fără a face distincție între păcănele, pariuri sportive și săli de bingo.
