Ambasadorul Rusiei la București cere României să ia în serios avertismentul privind Kievul. Mesaj ferm transmis la Ministerul de Externe
Ambasada Federației Ruse în România a anunțat joi că ambasadorul Vladimir Lipaev a avut o întrevedere oficială cu reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe de la București, ocazie în care a transmis un mesaj direct autorităților române privind situația de securitate din Ucraina și, în special, din capitala Kiev.
Amenințarea transmisă de Rusia către România chiar cu o zi înainte ca o dronă să lovească un bloc din Galați
Potrivit unui comunicat publicat de misiunea diplomatică rusă, ambasadorul a solicitat ca România să trateze cu maximă seriozitate recomandările formulate recent de Moscova referitoare la evacuarea personalului diplomatic străin din capitala ucraineană.
Mesajul vine într-un context extrem de tensionat, după ce Rusia a avertizat în ultimele zile că va continua atacurile asupra unor obiective considerate strategice de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv din Kiev.
Conform informațiilor prezentate de Ambasada Rusiei, întâlnirea dintre Vladimir Lipaev și reprezentanții Ministerului de Externe a avut loc pe 27 mai 2026.
Diplomatul rus susține că în cadrul discuțiilor a adus în atenția părții române poziția oficială exprimată anterior de Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse privind intensificarea operațiunilor militare împotriva unor obiective din Ucraina.
În comunicatul publicat de ambasadă se arată că Moscova consideră aceste acțiuni drept un răspuns la atacurile atribuite forțelor ucrainene asupra teritoriului rus și asupra populației civile.
„La 27 mai 2026, la solicitarea Ambasadorului Rusiei, Vladimir Lipaev, a avut loc o întrevedere la MAE al României, în cadrul căreia atenţia părţii române a fost atrasă asupra declaraţiei MAE al Rusiei din 25 mai privind loviturile sistemice planificate de Forţele Armate ale Federaţiei Ruse asupra întreprinderilor complexului militar şi industrial ucrainean, centrelor de luare a deciziilor şi punctelor de comandă din Kiev, ca răspuns la loviturile formaţiunilor armate ale regimului de la Kiev asupra populaţiei civile din Rusia”, se arată în mesajul transmis de Ambasada Rusiei.
Diplomația rusă afirmă că avertismentele formulate de Moscova trebuie luate în considerare de toate statele care au reprezentanțe diplomatice în capitala Ucrainei.
Apel către diplomații români
În cadrul întrevederii, ambasadorul Vladimir Lipaev a transmis un mesaj direct către autoritățile de la București.
Potrivit Ambasadei Rusiei, diplomatul a cerut ca România să analizeze cu atenție situația de securitate și să ia în calcul evacuarea personalului diplomatic aflat la Kiev.
În același comunicat este prezentată și formularea utilizată de ambasadorul rus.
„Ambasadorul i-a îndemnat pe diplomaţii români să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene, să nu expună inutil vieţile şi sănătatea propriilor cetăţeni unui pericol şi să trateze cu maximă seriozitate recomandarea de evacuare din capitala ucraineană a personalului lor diplomatic.”
Mesajul reflectă poziția oficială exprimată în ultimele zile de Moscova, care a susținut că riscurile de securitate din Kiev vor continua să crească pe fondul intensificării operațiunilor militare.
Rusia a transmis anterior avertismente similare și altor state occidentale, inclusiv Statelor Unite.
Rusia amenință cu noi lovituri asupra Kievului
Tensiunile s-au amplificat după declarațiile făcute luni de reprezentanții Federației Ruse.
Moscova a avertizat că va continua seria de atacuri asupra capitalei Ucrainei și a altor obiective considerate importante pentru conducerea de la Kiev.
Oficialii ruși au vorbit despre posibilitatea unor lovituri repetate împotriva infrastructurii militare și a așa-numitelor „centre de luare a deciziilor”.
În același timp, Rusia a lansat un apel către diplomații străini și cetățenii altor state aflați în Kiev să părăsească orașul.
Declarațiile au fost interpretate de numeroși observatori internaționali drept un nou semnal al escaladării conflictului care durează de peste patru ani.
În ultimele săptămâni, schimburile de atacuri dintre cele două părți s-au intensificat considerabil.
Atât Rusia, cât și Ucraina au raportat lovituri asupra unor obiective situate departe de linia frontului.
Acuzații privind atacul din Lugansk
O parte importantă a discuțiilor purtate la București a vizat și atacul produs în regiunea Lugansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse.
Ambasada Rusiei a afirmat că Vladimir Lipaev și-a exprimat nemulțumirea față de poziția autorităților române în legătură cu acest incident.
Potrivit versiunii prezentate de Moscova, în noaptea de 22 mai a avut loc un atac asupra unui corp de studii și a unui cămin universitar aparținând Universității Pedagogice de Stat din Lugansk, în localitatea Starobelsk.
Rusia susține că în urma atacului și-au pierdut viața 21 de studenți, iar peste 60 de persoane au fost rănite.
În comunicatul Ambasadei Rusiei se precizează:
„Şeful misiunii diplomatice ruse şi-a exprimat regretul cu privire la poziţia autorităţilor oficiale române, care nu au avut curajul să condamne atacul terorist sângeros comis de forţele armate ale Ucrainei în noaptea de 22 mai asupra corpului de studii şi căminului colegiului Universităţii Pedagogice de Stat din Lugansk (Starobelsk), în urma căruia au murit 21 de studenţi, iar peste 60 au fost răniţi.”
Moscova consideră că reacția comunității internaționale la acest episod a fost insuficientă.
Critici la adresa sprijinului acordat Ucrainei
În cadrul aceluiași mesaj, ambasadorul rus a criticat sprijinul militar și financiar oferit de statele occidentale Ucrainei.
Potrivit comunicatului, Vladimir Lipaev a cerut autorităților române să își reevalueze poziția față de conflict.
„Ambasadorul a îndemnat să fie trase concluziile corespunzătoare din această tragedie şi să înceteze sprijinul militar şi financiar acordat regimului de la Kiev, care comite acte de genocid, terorism şi alte crime internaţionale.”
Poziția exprimată de reprezentantul Federației Ruse este în concordanță cu mesajele promovate de Moscova încă de la începutul conflictului.
De partea cealaltă, statele membre ale Uniunii Europene și NATO au susținut în mod constant Ucraina și au condamnat invazia rusă începută în februarie 2022.
România se numără printre țările care au acordat sprijin politic, economic și umanitar Kievului.
Ambasada Rusiei reclamă lipsa unei reacții favorabile
Comunicatul publicat de misiunea diplomatică rusă menționează că oficialii români nu au răspuns pozitiv solicitărilor formulate de ambasador.
Potrivit aceleiași surse, partea română și-ar fi menținut pozițiile deja cunoscute privind conflictul din Ucraina.
„Din partea română nu a urmat nicio reacţie corespunzătoare. Drept răspuns s-a auzit doar setul tradiţional de clişee propagandistice care denaturează desfăşurarea reală a evenimentelor”, a transmis Ambasada Rusiei.
Până la momentul publicării informației, Ministerul Afacerilor Externe al României nu a prezentat public detalii suplimentare privind conținutul discuțiilor purtate cu ambasadorul rus.
Noi atacuri asupra Ucrainei
În paralel cu schimbul de declarații diplomatice, situația de pe teren rămâne extrem de tensionată.
În weekendul trecut, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene asupra mai multor regiuni ale Ucrainei.
Potrivit informațiilor disponibile, zeci de drone și rachete au fost folosite împotriva unor ținte aflate atât în Kiev, cât și în alte zone ale țării.
Atacurile au provocat victime și pagube importante.
Cel puțin patru persoane și-au pierdut viața, iar alte zeci au fost rănite.
Mai multe clădiri au fost avariate, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru limitarea efectelor bombardamentelor.
Autoritățile ucrainene au acuzat Rusia că urmărește intensificarea presiunii asupra populației civile și asupra infrastructurii strategice.
Racheta Oreșnik, una dintre armele invocate de Kremlin
Printre armele menționate de presa internațională în legătură cu recentele atacuri se numără și racheta hipersonică Oreșnik.
Kremlinul susține că această armă poate atinge viteze de până la zece ori mai mari decât viteza sunetului.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile ruse, sistemul ar avea capacitatea de a transporta inclusiv focoase nucleare.
Analiștii militari urmăresc cu atenție informațiile privind utilizarea unor astfel de arme, deoarece ele reprezintă o componentă importantă a strategiei de descurajare promovate de Moscova.
În ultimii ani, Rusia a investit masiv în dezvoltarea armamentului hipersonic, considerat dificil de interceptat de sistemele clasice de apărare antiaeriană.
Ordinul lui Vladimir Putin după incidentul din Lugansk
Valul recent de atacuri a venit la scurt timp după acuzațiile formulate de Rusia privind bombardarea unei școli profesionale din regiunea Lugansk.
Autoritățile ruse au afirmat că atacul s-a soldat cu moartea a 21 de persoane.
În urma incidentului, Kremlinul a anunțat că președintele Vladimir Putin a ordonat armatei să răspundă.
Potrivit Moscovei, operațiunile desfășurate ulterior împotriva unor obiective din Ucraina reprezintă o reacție directă la acel atac.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina continuă astfel să intre într-o nouă etapă de escaladare, în care declarațiile diplomatice dure sunt însoțite de acțiuni militare tot mai intense.
Mesajul transmis de ambasadorul rus la București se înscrie în această atmosferă tensionată și evidențiază preocuparea Moscovei privind prezența reprezentanților străini în capitala ucraineană, în contextul amenințărilor privind noi lovituri asupra Kievului.
