Iranul își reface bazele de rachete/FOTO:X/@rkmtimes
Tensiunile dintre Washington și Teheran ating un nou nivel după ce surse citate de presa americană susțin că președintele Donald Trump ar lua în calcul un plan amplu de neutralizare a regimului iranian, în cazul în care negocierile privind programul nuclear eșuează.
La Teheran, liderul suprem Ali Khamenei refuză să renunțe la ambițiile nucleare ale Republicii Islamice. La Washington, mesajul este tot mai direct: fără un acord, consecințele ar putea fi „grave”.
Scenariul militar: neutralizarea apărării și lovituri în adâncime
Potrivit experților militari citați, o eventuală operațiune americană ar începe prin „orbirea” sistemelor radar iraniene, în special a bateriilor rusești S-300 și S-400, prin bruiaj electronic și rachete anti-radar, scrie The Sun.
Ulterior, culoare aeriene ar fi deschise pentru avioane de luptă F-15, F-18 și F-35, care ar viza instalații de rachete balistice și depozite subterane. Bombardierele invizibile B-2 ar putea ataca centrele nucleare strategice de la Fordow, Natanz și Isfahan, folosind bombe de mare penetrare.
Un astfel de scenariu ar reduce drastic capacitatea Teheranului de a riposta.
În paralel, rachete Tomahawk lansate de pe nave ar putea distruge apărarea antiaeriană și infrastructura militară a Gardienilor Revoluției (IRGC), în timp ce avioane de realimentare KC-135 și KC-46 ar permite raiduri succesive, fără întrerupere.
Imagini satelitare arată deja o concentrare semnificativă de forțe americane în zona Golfului Persic, cea mai amplă desfășurare din regiune de la războiul din 1991.
Rolul Israelului și al Mossad
Într-un astfel de plan, Israelul ar avea un rol-cheie. Aviația israeliană ar putea deschide culoarele pentru bombardierele americane, iar serviciul de informații Mossad ar coordona operațiuni clandestine în interiorul Iranului.
Potrivit unor foști oficiali americani, agenți infiltrați ar putea identifica și urmări lideri ai regimului pentru eventuale lovituri punctuale cu drone sau forțe speciale.
„Israelienii au contacte la nivel înalt în Iran”, a declarat fostul colonel american Ron MacMannon, sugerând că o combinație între presiune militară externă și destabilizare internă ar putea slăbi decisiv regimul.
Presiune diplomatică și avertismente publice
Președintele Trump a avertizat că, în lipsa unui acord nuclear, „lucruri rele se pot întâmpla”. El a făcut referire la intervenția recentă împotriva regimului venezuelean, sugerând că Washingtonul ar putea adopta o strategie similară.
Negocierile purtate în Oman au fost întrerupte după ce reprezentanții iranieni au refuzat să discute despre reducerea arsenalului de rachete balistice. Teheranul insistă că discuțiile trebuie să vizeze exclusiv programul nuclear.
În același timp, Iranul a transmis că ar fi dispus să limiteze nivelul de îmbogățire a uraniului, însă fără alte concesii majore.
Un regim slăbit?
Regimul de la Teheran se confruntă cu presiuni interne, după protestele masive din ultimii ani, reprimate violent. Estimările organizațiilor pentru drepturile omului indică zeci de mii de victime în urma intervențiilor forțelor de securitate.
În acest context, unii analiști susțin că Republica Islamică este mai vulnerabilă decât în trecut. Alții avertizează, însă, că un atac direct ar putea declanșa un conflict regional de proporții, implicând Israelul și bazele americane din Orientul Mijlociu.
Deocamdată, Casa Albă insistă că preferă calea diplomatică. Însă mobilizarea militară din Golf și tonul tot mai dur al declarațiilor publice arată că Washingtonul pregătește mai multe opțiuni.
Întrebarea rămâne dacă presiunea va forța Teheranul la concesii sau dacă regiunea se îndreaptă spre o nouă confruntare majoră.
