Între București și Tulcea există o diferență de peste două milioane de locuitori, iar între Timiș și Bistrița-Năsăud aproape o jumătate de milion. Cu toate acestea, atunci când investițiile finanțate din fonduri europene sunt raportate la populație, clasamentele obișnuite ale dezvoltării economice se schimbă radical, iar datele agregate pe platformele oficiale ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, coroborate cu analiza administrației locale publicată de Guvern în luna mai arată că unele dintre cele mai bune rezultate în atragerea fondurilor europene aparțin unui număr restrâns de județe din țară, care au reușit să absoarbă mai multe resurse străine mai degrabă față de județele cu mulți locuitori sau centrele universitare mari.
Ziare.com a pus cap la cap ultimele date disponibile și concluziile statistice, raportat la numărul de locuitori, e că județe precum Tulcea, Bihor sau Bistrița-Năsăud au ajuns să stea mai bine decât Cluj, Iași sau Timișoara, tocmai fiindcă deși orașele reședință de județ stau bine, în restul județului comunele și orașele mici pur și simplu nu au ținut pasul cu municipiile mari.
Județele care au atras cei mai mulți bani europeni pe locuitor. Cum au ajuns Tulcea și Bistrița-Năsăud să depășească economii locale mult mai puternice
Potrivit unui
https://gov.ro/aab/
t în luna mai de Guvern, județul Tulcea a atras proiecte europene în valoare de peste 1 miliard de euro în ultimii ani, sumă comparabilă cu investițiile implementate în județe care au de trei sau chiar patru ori mai mulți locuitori, adică circa 5.500 de euro pe cap de locuitor.. Bihorul a depășit pragul de 1 miliard de euro, adică 1.903 euro pe cap de locuitor, iar Bistrița-Năsăud, unul dintre cele mai mici județe ale țării, a acumulat aproape 710 milioane de euro prin proiecte finanțate din fonduri europene.
Precizăm că, desigur, clasamentele bazate exclusiv pe valoarea totală a proiectelor favorizează inevitabil județele mari și merită menționat că Bucureștiul concentrează aproape 3 miliarde de euro în proiecte implementate, Clujul depășește 1,5 miliarde de euro, iar Prahova și Constanța se apropie de aceeași zonă valorică. Cifrele acestea arată însă și faptul că o comunitate de 180.000 sau 200.000 de locuitori care reușește să atragă investiții de peste un miliard de euro produce un efect economic și social mult mai puternic decât o investiție similară dispersată într-un județ cu populație de trei sau patru ori mai mare.
Așa cum am amintit mai sus, analiza realizată în cadrul platformei guvernamentale dedicate administrației locale plasează Tulcea, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud și Mehedinți în grupul județelor cu cele mai ridicate venituri atrase din fonduri europene raportate la populație. Concret, indicatorul urmărește fondurile europene și resursele aferente încasate de administrațiile județene în perioada 2016–2024 arată mai fidel faptul că investițiile pe filieră europeană au avut un impact palpabil vizavi de cum arată concret comunitățile pe suprafețe mai mari, și nu doar cele concentrate în centrele urbane mari.
Timiș, Iași, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Suceava apar în grupul județelor cu cele mai reduse valori ale fondurilor europene atrase raportate la populație, potrivit analizei administrației locale realizate pe baza datelor Ministerului Finanțelor și ale MIPE, în contrapartidă, iar aici nuanța ține tocmai de faptul că în Timiș și Iași, care au pe teritoriul lor două dintre cele mai importante centre economice și universitare ale țării și concentrează investiții private consistente, au și o populație activă numeroasă și unele dintre cele mai dinamice piețe ale muncii din România. Un județ ca Iașul ajunge să trebuiască să atragă investiții simțitor mai ridicate pentru a produce aceeași valoare pe locuitor pe care o poate genera un județ cu 200.000 sau 250.000 de locuitori. Ori, în același timp, într-un județ cu o populație care se apropie din ce în ce mai mult de pragul de un milion de locuitori, presiunea asupra infrastructurii, serviciilor publice și rețelelor de transport este incomparabil mai mare în marile centre urbane, iar efectul statistic al fiecărei investiții se diluează într-o populație mult mai numeroasă.
Desigur, performanța în atragerea fondurilor europene este influențată direct de capacitatea administrativă, experiența acumulată în pregătirea proiectelor și abilitatea de implementare a acestora. Cu alte cuvinte, existența unei economii locale puternice nu garantează automat o performanță ridicată în accesarea banilor europeni și, de fapt, în multe situații, succesul depinde de existența unor echipe tehnice stabile, de continuitatea proiectelor de la un ciclu financiar la altul și de capacitatea instituțiilor de a gestiona simultan investiții complexe, întinse pe mai mulți ani.
Dacă e să privim cum arată lucrurile la nivelul administrațiilor locale, analiza identifică o serie de comune și orașe mici care au atras volume impresionante de fonduri europene raportate la numărul de locuitori, depășind localități mult mai mari și mai prospere. Amintim aici comune precum Chiajna, care în 2024 a avut un buget de cheltuieli de 159,5 milioane de lei, Florești din Cluj (135 milioane de lei), Miroslava din Iași (109 milioane de lei) și Sânmartin din Bihor (108 milioane de lei).
Ce spune harta performanței financiare a județelor despre decalajele de venituri de la est la vest, în România
Nu putem să vorbim despre județe performante fără să amintim și că diferențele economice dintre regiunile României continuă să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană. București-Ilfov generează de aproape patru ori mai multă valoare economică pe locuitor decât cele mai sărace regiuni ale țării, iar decalajele dintre marile centre urbane și zonele rurale sunt încă dureros de vizibile în aproape fiecare indicator relevant, fie că vorbim despre venituri, investiții, productivitate, infrastructură, acces la servicii publice sau oportunități de angajare.
Datele Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene arată că principalele motoare economice ale României s-au concentrat în ultimii ani în jurul unor poli urbani precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Brașov sau Sibiu, iar în jurul acestor centre s-au format zone urbane funcționale care atrag populație, investiții și activitate economică din teritorii din ce în ce mai extinse. Analiza administrației locale publicată de Guvern și citată în acest material confirmă aceeași tendință și arată că vestul și centrul țării concentrează o parte importantă din localitățile cu încasări ridicate din impozitul pe venit și din taxele locale, în timp ce numeroase comunități din Moldova, sudul Munteniei și Oltenia sunt încă dependente într-o proporție foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Datele venite în mai de la Executiv arată și că în multe localități din aceste regiuni sub 20% din veniturile de funcționare sunt generate local, restul provenind din sume defalcate și subvenții.
La nivel de atragere de fonduri europene, județe precum Bihor și Sălaj confirmă, din nou, tot avantajele istorice ale vestului, dar performanțele obținute de județe precum Tulcea și Bistrița-Năsăud demonstrează că administrațiile locale pot modifica într-o anumită măsură traiectoria unei regiuni, prin absorbția de fonduri europene, dacă raportăm banii la populație, cu toate că nu pot fi considerate economii dominante la nivelul întregii țări. În același sens și de partea opusă a clasamentului, Iașul, Bacăul și Suceava, deși polii urbani mari în zona Moldovei, se situează însă pe locurile din urmă când vine vorba de fondurile europene atrase pe cap de locuitor la nivelul administrației județene.
Astfel devine și mai importantă dezvoltarea cât mai rapidă a infrastructurii și accesul oamenilor de rând și a afacerilor la mobilitate și capacitatea de a circula cu ușurință atât pentru a interconecta regiunile din punct de vedere al dezvoltării afacerilor, dar și când vine vorba de accesul ușor la piața muncii, dar și, în cele din urmă, la creșterea potențialului de dezvoltare socio-economică per total a comunităților.
