Parte a Tezaurului României, Coiful de la Coţofeneşti nu reprezintă doar o piesă arheologică de excepție, acesta are și o poveste fascinantă.
Fabricat din aur masiv și decorat cu motive artistice ce îmbină influențe persane și autohtone, Coiful de la Coţofeneşti este o capodoperă datată în prima jumătate a secolului al IV-lea î.e.n. Potrivit specialiștilor, artefactul ar fi aparținut unei căpetenii geto-dacice, fiind un simbol de rang și putere într-o epocă a aristocrației tribale.
O descoperire accidentală
Coiful a ieșit la lumină întâmplător, iar circumstanțele descoperirii sale rămân controversate. Cele mCert este că acest artefact strălucitor, găsit la rădăcina unui nuc, a devenit un obiect de joacă al copiilor, care-l foloseau pe post de căciulă, în
Ion Marinescu Moreanu este cel care a descoperit Coiful
Ion Marinescu, un comerciant respectat din Ploiești și veteran al Primului Război Mondial, a fost cel care a intuit valoarea uriașă a coifului. În ianuarie 1929, acesta a cumpărat obiectul de aur de la familia Simion pentru suma impresionantă de 35.000 de lei, echivalentul unei mici averi la acea vreme. Grație viziunii sale, coiful a fost donat Muzeului Național de Antichități, intrând astfel în patrimoniul cultural al țării.
Coiful de aur, cântărind 770 de grame, este aproape complet, lipsindu-i doar partea superioară a calotei.
Decorat cu ochi proeminenți, sprâncene răsucite și motive punctate, piesa impresionează prin măiestria execuției. Istoricii consideră că acest coif de paradă avea rol apotrop
„Copiii săi, care împreună cu alţii, păzeau vitele la păscut pe malul râului, au văzut în mal un obiect strălucind foarte tare în razele soarelui de vară, în 1928.
Jucăuşi, copiii au scormonit în mal de unde au scos ceea ce ei numeau «o căciulă strălucitoare». Au început să şi-o smulgă unul altuia din mâini până când i-au rupt partea superioară. Copiii lui Simion Alexandru au rămas cu corpul căciulii pe care l-au adus acasă. Partea superioară şi-a pierdut urma.
Ajunge din mâinile celorlalţi copii la părinţi care, nerealizându-i decât valoarea strict materială, au valorificat-o probabil ca metal preţios“, scriu Radu Coroamă şi Vlad Manoliu povestea descoperirii coifului, pe baza mărturiilor copiilor lui Ion Marinescu Moreanu.
Coiful de la Coțofenești, furat în ianuarie 2025 de la un muzeu din Olanda
Un jaf ca-n filme a zguduit lumea culturală. Sâmbătă dimineața, 25 ianuarie 2025, s-a anunțat că la Muzeul Drents din Assen, Olanda, o explozie a distrus un zid de beton armat, permițând accesul a trei hoți care, în doar două minute, au furat Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur.
Imaginile video surprinse de camerele de supraveghere arată că făptașii nu purtau cagule, iar autoritățile analizează acum materialele pentru a-i identifica.
Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Târnoveanu, a declarat că hoții „s-au dus țintit la vitrinele care conțineau coiful și brățările”, demonstrând o cunoaștere precisă a valorii exponatelor. Aceste piese de o valoare inestimabilă, considerate simboluri ale civilizației dacice, au fost transportate în Olanda cu un avion militar și sub paza armată, conform procedurilor standard pentru expozițiile internaționale.
Mașina folosită de hoți a fost găsită ulterior incendiată sub un pod, ceea ce îngreunează investigațiile. Erau ultimele două zile în care tezaurul se afla la Muzeul din Drent.
Poliția olandeză, în colaborare cu Interpol, a activat mecanismele de cooperare transfrontalieră pentru a recupera tezaurul. Autoritățile române și olandeze își exprimă angajamentul de a soluționa cazul, subliniind importanța patrimonială și simbolică a acestor artefacte.
