Lia Bugnar s-a confruntat, de curând, cu o situație care i-a dat bătăi de cap. Actrița s-a ales cu doar penal pentru vătămare corporală din culpă după ce a căzut singură de pe bicicletă. Acum, la o lună de la incident, aceasta a făcut și primele declarații, cu privire la nefericitul eveniment.
Lia Bugnar, indignată că i s-a deschis dosar penal: „Este absurd din punctul meu de vedere”
După ce s-a ales cu dosar penal pentru că a căzut de pe bicicletă și s-a accident, Lia Bugnar a așteptat să fie contactată de autorități, exact cum i s-a promis.
Se pare, însă, că de acum o lună, de când a avut loc incidentul, oamenii legii nu au mai luat legătura cu actrița, iar acest lucru a făcut-o să-și mențină părerea cu privire la situația creată: „M-am ales cu un dosar penal care este absurd din punctul meu de vedere. Înțeleg că există o lege, că ei trebuie să cerceteze să vadă dacă nu s-a întâmplat altceva. Este foarte frumos că au intențiile astea, doar că pe mine nu m-a cercetat nimeni.
Există dosarul, dar nu mi-a dat nimeni nici măcar un telefon. Între timp, eu puteam să fi și murit de la accident.
Nu afla nimeni. Sunt complet incultă pe această parte de legi, dar mi s-a explicat atunci că se face un dosar penal în legătură cu fapta, nu cu persoana. Continui să nu înțeleg în ce constă necesitatea dosarului, care durează trei luni, câtă vreme a trecut deja o lună și nimeni nu m-a sunat să le arăt bicicleta…poate este făcută ferfeniță, poate m-a lovit un camion, deci este absurd. Părerea mea este, ca să fie o acțiune pentru ei, e ca o bifare.”, a declarat Lia Bugnar, pentru click.ro.
Reamintim că la începutul lunii noiembrie Lia Bugnar povestea, pe pagina personală de Facebook, cu ce probleme a fost nevoită să se confrunte după un mic incident cu bicicleta, în urma căruia a ajuns la spital: „Nu, că asta trebuie să v-o povestesc, să nu râd singură. Azi când mă întorceam de la sport am căzut de pe bicicletă. Nu mai contează cum s-a întâmplat, esența e că singură, nederanjată de nimeni, pe o stradă pustie, am căzut ca pleașca și mi-am spart barba. În stilu-mi complet neipohondru am venit acasă și am stat o vreme, sperând că se vindecă văzând cu ochii.
Nu s-a-ntâmplat, tot curgea sânge, practic, arătam bine pentru chestia cu halouinu’, doar că eram un pic în contratimp. Bref, mă duc la urgență să-mi coasă barba. Acolo tre’ să te duci la un chioșculeț în stradă, să scrie o doamnă ce-ai pățit și abia dup-aia intri în spital la urgențe minore (cazu’ meu). Prima poticnire a venit cu doamna. Zice, ce-aveţi acolo? Că eu stăteam cu un şervet la barbă să nu-mi mai pătez şi hainele, dacă tot îmi distrusesem fața. Dau șervetu’ la o parte şi zic, mi-am belit barba. Zice, cum? Am căzut de pe bicicletă, zic. A! Zice, accident rutier!
Nu, doamnă, eram singură pe stradă, pe trotuar, nimeni în jur şi am căzut de pe bicicletă. Zice, e accident rutier, trebuie să chemăm poliţia. Zic bine, atunci am căzut pe scări. Zice, n-aţi căzut. Aţi căzut de pe bicicletă. Cum s-a-ntâmplat! Zic doamnă! Dumneavoastră sunteţi aici să mă ajutaţi să-mi cos barba, nu să faceţi reconstituirea căzăturii mele, chiar nu puteţi să vă vedeţi de treabă? Pleacă doamna cu foaia în adâncu’ chioşcului, închide şi-o uşă după ea şi vine înapoi şi-mi dă foaia, îmi zice un’ să merg. Răspund, un domn poliţist, nu-i dau numele, deşi l-am notat, care-mi zice că mă sună în legătură cu accidentu’ rutier de astăzi. Îi zic că n-a fost, că eram eu păluga care-am căzut în barbă de pe bicicletă. Pe trotuar. Zice n-aveţi voie cu bicicleta pe trotuar, decât dacă e bandă pentru biciclete. Zic, era bandă. Zice, unde? Zic, pe Kogălniceanu. Zice, ce număr? Zic 49. Zice, au mai fost alte autovehicule implicate? Domnule, eram pe trotuar.
Nimeni pe stradă. Am căzut în barbă, ce vreţi de la mine? Zice bine, o să întocmim un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă şi vă sunăm peste trei luni. Zic, domne, glumiţi? Îmi faceţi dosar că m-am vătămat pe mine corporal? Zice, aşa e procedura. Vă sunăm peste trei luni, cât durează să rezolvăm dosaru’. Zic, domne, o să ajung să mă dau în judecată, să-mi plătesc despăgubiri, să mă bag la închisoare eu pe mine că m-am vătămat corporal din culpă?! (…) Deja râdeam ca proasta şi omu’ a închis. Eu atâta vreau să vă zic, dacă peste trei luni nu mai auziţi nimic de mine, înseamnă că am luat-o pe pantă cu scrisu’ din temniţă să-mi micşorez pedeapsa. Nici nu i-am mai zis că mi-am julit și genunchii, că mă săltau direct.”, a scris amuzată Lia Bugnar, la acea vreme.