România a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2026, un rezultat care vine într-un moment extrem de important pentru economia țării.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul s-a redus la 2% din Produsul Intern Brut, față de 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Ce înseamnă cifrele publicate de Ministerul Finanțelor
Scăderea este privită de specialiști drept un semnal pozitiv în
„Momentul publicării acestor cifre nu este întâmplător. România se află, în această perioadă, sub lupa celor trei mari agenții de rating — Fitch, Moody’s și S&P. Toate trei mențin, în acest moment, calificativul la ultima treaptă a categoriei «investment grade», ceea ce plasează România la un pas distanță de retrogradarea în categoria «junk», nerecomandată investițiilor”, explică economistul.
De ce contează verdictul agențiilor de rating
Deși termenii financiari pot părea tehnici, efectele unei eventuale retrogradări ar putea fi resimțite de întreaga economie.
Potrivit lui Adrian Negrescu, dacă România ar pierde calificativul recomandat investițiilor, costurile la care statul se împrumută de pe piețele internaționale ar crește semnificativ.
„O eventuală retrogradare a ratingului suveran ar însemna costuri de finanțare mult m
EXCLUSIV | Emoții pentru economia României. Agențiile de rating decid luna aceasta dacă evităm categoria „junk”. Analist economic: „Dacă nu continuăm reformele, din toamnă am putea pierde ratingul”
Cum a reușit statul să reducă deficitul
Analiza execuției bugetare arată că îmbunătățirea soldului bugetar nu s-a produs întâmplător. Veniturile statului au crescut cu peste 10% în primele șase luni ale anului, pe fondul unor încasări m
În același timp, statul a limitat creșterea cheltuielilor, iar în unele capitole acestea chiar au scăzut comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Economistul remarcă în special reducerea cheltuielilor de personal și faptul că investițiile au fost finanțate într-o proporție tot m
„Într-un tablou general dominat de austeritate, cheltuielile pentru investiții au crescut cu 9,52 miliarde de lei, iar 70% din bani vin din PNRR și alte fonduri europene. Altfel spus, guvernul a mutat mare parte din cheltuielile cu investițiile pe banii europeni”, explică Adrian Negrescu.
Specialiștii spun că pericolul nu a trecut
Chiar dacă execuția bugetară oferă un motiv de optimism, economistul atrage atenția că aceasta reprezintă doar un prim pas. Agențiile de rating urmăresc și alți indicatori, iar instabilitatea politică rămâne unul dintre principalele motive de îngrijorare.
„Pe ansamblu, execuția bugetară la șase luni confirmă o tendință pozitivă de reducere a deficitului bugetar – unul dintre cele m
Acesta avertizează că orice pas înapoi în ceea ce privește disciplina fiscală ar putea anula rapid progresele din ultimele luni.
„Credibilitatea câștigată prin scăderea nesperată a deficitului bugetar se poate pierde rapid în absența consecvenței, motiv pentru care următoarele luni sunt considerate esențiale pentru menținerea calificativului de țară recomandată investițiilor”, conchide Adrian Negrescu.
