Ce este parastasul și cum se face. Semnificația tradiției de pomenire



Ce este parastasul și cum se face. Tradiția religioasă este strâns legată de pomenirea oamenilor decedați, fiind o comemorare a acestora. Citește ce este, când se face și de ce este important parastasul.

Ce este parastasul și cum se face

Parastasul este o slujbă religioasă care are loc în biserică și are rolul de a pomeni persoanele trecute la cele veșnice. Deși sunt în strânsă legătură, trebuie să știți că parastasul și pomana nu sunt unul și același lucru, chiar dacă sunt făcute unul după celălalt. După fiecare slujbă de pomenire sau chiar la câteva zile distanță, familiile pregătesc feluri de mâncare sau alimente pe care le oferă oamenilor pentru a cinsti sufletul decedatului.

La participarea slujbei parastasului, persoanele apropiate ale decedatului aduc colivă, colaci, vin, lumânări, tămâie și cărbuni pentru a fi sfințite și ulterior împărțite. În cazul în care parastasul pică între-o zi de post, alimentele care se aduc la biserică trebuie să fie de post, conform tradiției. Lumânările care sunt aduse la slujba de parastas trebuie să fie din ceară curată, cumpărate de la biserică, și nu din comerț.

Dacă slujba religioasă a picat într-o zi în care nu este voie să se facă parastase, pomenirea trebuie să aibă loc înaintea datei fixate pentru slujbă.

Parastasul se face cu voia și cu iubirea pentru Dumnezeu, cu rugămintea ca El să ierte păcatele celui decedat.

Când este bine să se facă parastasul

Slujba religioasă care va aminti și va pomeni persoanele decedate se face prima dată în ziua înmormântării, ulterior familiile pregătind alte parastase  pe parcursul anului. Biserica Ortodoxă spune că este bine să se organizeze 13 parastase de la decesul persoanei, astfel:

  • la 3 zile după deces, în cinstea Sfintei Treimi și Învierii Domnului
  • la 9 zile după deces, în cinstea ceasului al 9-lea, când Iisus a promis hoțului intrarea în Rai
  • la 40 de zile, în cinstea Înălțării la cer a lui Iisus Hristos
  • la 3, 6 și 9 luni, în cinstea Sfintei Treimi
  • la un an (creștinii din vechime prăznuiau ziua morții martirilor și a sfinților)
  • la doi ani
  • la trei ani
  • la patru ani
  • la cinci ani
  • la șase ani
  • la șapte ani

Familiile trebuie să pomenească numele celui decedat în perioadele anterior numite, dar și în zilele de sărbătoare în care toate persoanele trecute la cele veșnice sunt pomenite. Astfel, Biserica Ortodoxă a stabilit următoarele zile pentru a se organiza parastase colective: Moșii de iarnă, Moșii de vară, Moșii de toamnă, Moșii de Florii, Schimbarea la Față a Domnului, Paștele Blajinilor, Înălțarea Domnului, Ziua Hramurilor Bisericești.

sursă: libertatea.ro

Sursa articolului