23 august. Ce se sărbătorește de fapt în această zi

Semnificația zilei de 23 august pentru români

Ziua de 23 august reprezintă cu siguranță un moment important în istoria României din secolul al XX-lea, marcat de evenimente complexe și încărcate de semnificație, de la ieșirea din alianța cu Germania nazistă la instaurarea comunismului și apoi la

tranziția către democrație.

Această zi servește drept ocazie de reflecție asupra evenimentelor istorice care au format țara și asupra importanței menținerii libertății și democrației.

În 23 august 1944, sub conducerea Regelui Mih

În perioada de după război, România a căzut sub influența Uniunii Sovietice, iar în 1947, monarhia a fost abolită, stabilindu-se Republica Populară Română. Deși ieșirea din alianța cu Germania a avut inițial un impact pozitiv, perioada care a urmat a fost caracterizată de o transformare politică dramatică și de instaurarea regimului comunist sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și ulterior a lui Nicolae Ceaușescu.

În perioada comunistă, 23 august a fost sărbătorită ca Ziua Națională a României, dar sub un context propagandistic care a subliniat realizările regimului comunist.

A fost o încercare de a schimba narativa evenimentului pentru a se potrivi cu agenda politică a regimului de la acel timp.

După căderea regimului comunist în 1989 și în perioada de tranziție către democrație, semnificația zilei de 23 august s-a schimbat. Astăzi, 23 august este marcată ca Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, în amintirea celor care au suferit în timpul acestor regimuri totalitare și autoritare.

Ce sărbătorim, de fapt, pe 23 august

Începând din 2011, În România, data de 23 august a fost desemnată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. Din 2009, în Europa, această dată a fost dedicată ca Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare.

În 23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică a împărțit Europa Centrală și de Est, declanșând o perioadă întunecată în istoria Europei, caracterizată de încălcarea drepturilor fundamentale a milioane de oameni. În secret, acordul prevedea anexarea Basarabiei de către URSS.

La 23 august 1989, evenimentul „Calea Baltică” a avut loc ca formă de protest și comemorare a semnării Pactului Ribbentrop-Molotov. Oamenii din Estonia, Letonia și Lituania au format un lanț uman de 600 de kilometri, manifestând pașnic pentru libertate și unitate în lupta împotriva regimurilor totalitare.

Surse: euronews.ro, mediafax.ro

Sursa articolului