A rămas repetent doar ca să fie colegi de clasă. Povestea adevărată a doi scriitori pe care i-ai studiat în şcoală

Doi dintre scriitorii ai căror opere le-ai studiat la școală au avut o prietenie foarte strânsă. Totul a început pe băncile liceului, iar de atunci viața lor s-a schimbat. Atât de mult s-au atașat reciproc, încât unul dintre ei a rămas intenționat repetent ca să ajungă colegi de clasă.

Prietenia strânsă a doi scriitori români. Unul dintre ei a rămas repetent intenționat ca să fie colegi de clasă

Tudor Arghezi și Gala Galaction (Grigore Pișculescu) s-au remarcat în literatură română nu doar prin scrierile lor, ci și prin amiciția onestă, cum rar ai putea să întâlnești. Vreme de șase decenii au fost unul lângă altul și la bine și la greu, iar la un moment dat au avut și gânduri de călugărie. Unul dintre ei chiar a ajuns preot.

Tudor Arghezi și Grigore Pișculescu au legat o prietenie frumoasă în adolescență. Ei s-au cunoscut în timp ce învățau la Liceul ”Sfântul Sava” din Capitală. Pe atunci, Gala Galaction era cu un an mai mare decât faimosul poet, iar pentru că își mai dorea să petreacă timp alături de el, a decis să-și sacrifice un an de liceu, mai exact, nu a mai învățat ca să rămână repetent și să ajungă în aceeași clasă cu bunul amic, informează Adevărul.

Cei doi scriitori, atrași de monahism

Cei doi scriitori au decis ca după terminarea liceului să o ia pe drumul călugăriei, asta după ce au vizitat în repetate rânduri mănăstiri și biserici. Grigore Pișculescu s-a ales cu psedonimul Galaction în urma unui pelerinaj la Mănăstirea Neamț, unde a văzut scris cuvântul pe un perete.

Galaction ar fi trebuit să fie și numele său ca monah, însă, într-o zi, la un alt pelerinaj, la Mănăstirea Agapia, scriitorul o cunoaște pe verișoara lui N.D.Cocea, Zoe Marcoci, de care se îndrăgostește. În 1903 a ajuns cu ea în fața altarului.

Pentru că s-a căsătorit, Grigore Pișculescu nu mai putea deveni călugăr, dar a reușit să îmbrace hainele de preot. În schimb, Tudor Arghezi a luat calea monahiei, pentru patru ani, la Mănăstirea Cernica. Aici a fost ”botezat” cu numele de Iosif, dar după 4 ani a constatat că nu și-ar dori să-și petreacă întreaga într-un lăcaș sfânt.

După renunțarea la călugărie, Tudor Arghezi s-a dus în Franța, iar aici a stat cinci ani. În 1919, revenit în țară, a avut ghinionul să fie arestat, fiind învinuit de trădare și colaboraționism cu germanii. Totul s-a produs după ce și-a exprimat opinia despre menținerea neutralității României în Primul Război Mondial (1914-1918).

În spatele gratiilor, Arghezi a stat 12 luni și a fost vizitat mereu de amicul său preot. După ce a ieșit, a scris operele lirice ”Flori de mucigai” și ”Poarta neagră”. În acestea și-ar fi transpus toate gândurile și trăirile din închisoarea de la Văcărești.

Frații Tate au făcut două solicitări bizare în închisoare, iar răspunsul autorităților a venit imediat

Spre finalul vieții lor, Gala Galaction ar fi stat imobilizat la pat și a decedat pe 8 martie 1961, în urma unei congestii cerebrale. Tudor Arghezi a fost extrem de afectat și a mai trăit șase ani după pierderea lui Gala Galaction. A fost înmormântat pe 14 iulie 1967, în grădina casei din Mărțișor.