95 de ani de la nașterea marelui Jean Constantin. „Copilul de suflet” al actorului dezvăluie ce a făcut cu averea hâtrului din Techirghiol

„Ia ciocanul și sparge televizorul!”, era replica pe care Jean Constantin i-o adresa cântărețului de muzică grecească Ionuț Galani, cum dădea cu ochii de el. Ionuț l-a cunoscut pe maestrul Jean Constantin încă din copilărie, grație unui complex de împrejurări nefast. Până la urmă, însă, ceea ce a început printr-o întâmplare dureroasă s-a transformat într-o prietenie trainică, pentru mai multe decenii. Jean Constantin a suferit pentru că nu a avut copii, dar l-a îndrăgit pe Galani, iar tolba cu amintiri a lui Ionuț este generoasă…

21 august 1927, ziua în care s-a născut Jean Constantin.  Ionuț Galani, “copilul de suflet” al actorului, rememorează povești pline de haz

Cunoscutul interpret de muzică grecească Ionuț Galani este considerat „copilul de suflet al lui Jean Constantin”. De fapt, artistul a devenit inclusiv moștenitorul actorului, după plecarea în ceruri a acestuia din urmă. Dar, pentru că artiștii nu mor niciodată, Jean Constantin este prezent printre noi inclusiv astăzi, ziua în care ar fi împlinit vârsta de 95 de ani… pământeni. De aceea, îl „sărbătorim”.

Impresionat, Ionuț Galani a rememorat începutul prieteniei dintre familia sa și actor, petrecut într-un moment nefast, tocmai după ce „Limbă”, numele personajului interpretat de Jean în seria „Comisarul”, fusese victima unui accident.

„Jean Constantin a devenit foarte bun prieten cu tatăl meu, datorită unui incident neplăcut. Prin anii 1979 – 1980, își rupsese mâna, în urma unui accident. A mers la recuperare la Eforie Sud, unde lucra tatăl meu, Dumi Galani, și de atunci au rămas foarte buni prieteni. Din această prietenie, am avut și eu avantaje, pentru că am câștigat un mare prieten și un mare om în persoana lui Jean Constantin”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Ionuț Galani.

Ionuț Galani: „Prima amintire cu Jean Constantin a fost să dau cu ciocanul în televizor. Venea la noi acasă și glumea mereu!”

Și pentru că tot ce are legătură cu Jean Constantin se naște în zodia umorului, așa au stat lucrurile și în privința întâmplărilor care i-au marcat copilăria interlocutorului nostru…

„Prima mea amintire legată de el a fost… să dau cu ciocanul în televizor! Venea la noi acasă și spunea: „Iei ciocanul, te duci și dai în televizor!”. Glumea mereu… N-avea un motiv anume să spună asta. Pe vremea aceea era greu să ai televizor. Erau aparatele pe lămpi, pentru cine își mai amintește…”, a continuat Ionuț Galani.

Jean Constantin
Jean Constantin, un actor de geniu (sursa facebook.com)

Jean Constantin, topit după plăcinta cu praz, machidonească

Între timp, prietenia dintre actor și familia Galani s-a consolidat. Jean Constantin nu era un artist „cu ifose”, așa cum uneori mai întâlnim. Pentru el, prietenia era sacră, și transforma totul într-o bucurie perpetuă. Sunt oameni care trăiesc, nu care par a fi…

Ionuț Galani și-a continuat voiajul printre amintiri: „Jean Constantin ne vizita des și îi plăcea foarte mult plăcinta cu praz, făcută de bunica mea. Este un preparat machidonesc și, pentru că noi suntem machidoni, bunica gătea deseori plăcinta respectivă, care îi plăcea foarte mult lui nea Jean”.

În treacăt fie spus, „Nea Jean” este un tip de adresare cumva condescendent. Puțină lume știe că de fapt „Jean” este numele de familie al actorului, iar „Constantin”, prenumele său.

La masă cu pescarii, în Portul Tomis

Din poveste nu putea lipsi „Caliopi”, barca pe care Jean Constantin o conducea în larg, pentru că vocația nativă de marinar a oricărui născut la „poalele” Mării Negre nu ocolește pe nimeni.

„Ne plimbam foarte mult cu acea barcă, pe care mi-a lăsat-o și pe care eu am recondiționat-o. Respectiva ambarcațiune se găsește în stare perfectă de funcționare, dar iată că anul acesta n-am apucat să ies cu ea în larg. Avea o anumită vechime, fusese vopsită de câteva ori, iar eu am curățat-o și am recondiționat-o”, a povestit cântărețul.

„Foiletonul” maritim a continuat: „Lui Jean Constantin îi plăcea foarte mult să se plimbe cu barca. Uneori mergea la pescuit împreună cu tatăl meu. Nu era un pescar „de top”, cum s-ar spune, dar o făcea din pasiune. Îi plăcea foarte mult peștele și, în fiecare zi, pe la orele 11 – 12, mânca împreună cu pescarii, în Portul Tomis”, a continuat “copilul de suflet” al lui Jean Constantin pentru FANATIK.

„Să vină doctorul să-mi schimbe ghipsul, că e prea mare contrastul!”

Jean Constantin și Ionuț Galani au participat împreună la foarte multe spectacole. Așa cum era de bănuit, neprevăzutul și-a făcut loc și pe scenă, dar ce poate fi mai interesant decât hazardul?

Din acest punct de vedere, cântărețul și-a amintit de momentul în care a fost pus într-o situație delicată, care s-a transformat într-un succes: „A fost o onoare pentru mine să joc cu Jean și îmi amintesc că, odată, m-a rugat să-i dau niște replici, pentru că lipsea colega lui de scenă. Am avut emoții mari. A fost un eveniment privat la Tulcea și mi-a fost foarte greu să țin pasul cu el, dar până la urmă am reușit, deși nu sunt actor”.

Printre altele, am mai aflat că artistul era și un foarte bun povestitor: „Nu râdeai la bancuri, pe cât râdeai la poveștile reale, spuse de Jean Constantin”.

„Îmi amintesc că, într-o zi, ne-a povestit o pățanie petrecută cu un doctor, chiar la spitalul în care l-a cunoscut pe tata. Medicii îi puseseră mâna în ghips și, la un moment dat, i-a spus tatălui meu: „Dumi, cheamă doctorii, pentru că am dureri!”. „Până vine medicul, spune-mi mie ce s-a întâmplat”, i-a răspuns tata. „Să vină să-mi schimbe ghipsul, pentru că e prea mare contrastul!”, a glumit el…”, a zâmbit intervievatul nostru.

De altfel, Ionuț Galani a ținut să demonteze un mit: „S-a vorbit foarte mult despre faptul că Jean Constantin era de origine rromă. N-avea nicio legătură! Tatăl său a fost machidon albanez, era arhitect, iar mama lui a fost grecoaică. Așadar, nu a fost rrom. În schimb, rolurile de profil i s-au potrivit. Talentul său de a vorbi „romanes” l-a recomandat. Dar toată lumea îi iubea, și rromii, și românii”.

Teatrul de vară „Jean Constantin” din Techirghiol a renăscut

Ionuț Galani spune că Jean Constantin avea un caracter frumos. Era un om bun și darnic. Însă, viața merge înainte… În urma actorului au rămas rolurile, iar oamenii îl aplaudă și astăzi, cu aceeași bucurie. O altă satisfacție a cântărețului este legată de faptul că, în memoria prietenului său, a fost redeschis Teatrul de vară „Jean Constantin”, de la Techirghiol.

„Aș dori să adaug mulțumiri Primăriei Techirghiol și Consiliului Local, deoarece au făcut cel mai frumos gest pentru concitadinul lor, Jean Constantin. Au creat un teatru și un centru cultural care poartă numele acestui actor iubit, și care a fost inaugurat de curând. De asemenea, a avut loc o festivitate de premiere, la care a participat Cezara Dafinescu, împreună cu alți mari actori care au mai rămas printre noi”, ne-a povestit cântărețul.

Ionuț Galani
Ionuț Galani, un artist de succes și moștenitorul lui Jean Constantin (sursa facebook.com)

Ce s-a ales de averea lui Jean Constantin: “Mi-a lăsat toate lucrurile, eu le-am donat!”

În cadrul evenimentului, Ionuț Galani a donat toate lucrurile păstrate ca amintire de la Jean Constantin. „Soția maestrului, doamna Nina, care între timp s-a stins, mi-a lăsat toate lucrurile lui Jean, începând cu fotografiile. Eu le-am donat, pentru că nu consider normal să le țin acasă și să nu le vadă nimeni. Am donat aceste amintiri atât la Constanța, unde a fost creat Centrul Cultural „Jean Constantin”, dar și aici, la Techirghiol, unde sunt expuse pentru ca lumea să vadă aceste poze inedite”, a declarat Galani.

„Este bine ca Jean Constantin să rămână astfel în memoria noastră, pentru că a fost un mare actor și un mare om”, a continuat acesta.

În această perioadă, Ionuț Galani concertează și… îi mulțumește lui Dumnezeu „pentru că nu ne-au băgat, iarăși, în cușcă, deoarece am stat destul”. Se bucură de spectacole de amploare. Nu a pregătit un concert special, în memoria lui Jean Constantin, dar s-a bucurat foarte mult cu ocazia show-ului susținut la inaugurarea teatrului din Techirghiol.

Anii trec, oamenii pleacă spre alte lumi, dar prieteniile rămân grăitoare. Unele dintre ele, la malul mării…

Sursa