Ziarul monden

Stiri din toate domeniile

16 trucuri inteligente pe care le utilizau reprezentanții înaltei societăți pentru a străluci la baluri

Timp de câteva secole reprezentanții înaltei societăți și-au demonstrat frumusețea și bogăția lor la baluri. Atât doamnele, cât și domnii se pregăteau cu mare atenție pentru aceste evenimente, alegându-și cu grijă ținutele și accesoriile. În diferite perioade istorice au existat diferite secrete pentru a-și scoate în evidență frumusețea.

Nu purtau la toate balurile ținute sofisticate.

La balurile private, unde gazdele întocmeau o listă de invitați, purtau cele mai sofisticate ținute, dar pentru a merge la o adunare, pentru care nu era necesară o invitație, alegeau ținute mai simple: o rochie de seară, fără mănuși, fără evantai și fără coafuri elegante.

Își ascundeau coatele ascuțite.

În epoca victoriană erau apreciate coatele rotunjite, de aceea doamnele care aveau coatele ascuțite puteau să le ascundă cu ajutorul mănușilor lungi sau a mânecilor.

Preferau umerii lăsați. 

În anii 30 ai secolului al XIX-lea erau la modă umerii lăsați, iar silueta feminină trebuia să semene cu o clepsidră; acest lucru se obținea cu ajutorul unui corset din plăci metalice.

Purtau mâneci bufante. 

Pentru ca talia să pară subțire femeile purtau mâneci bufante, care au câștigat popularitate în 1824 și au rămas în vogă timp de câteva decenii.

Bărbații își expuneau picioarele subțiri. 

În secolul al XIX-lea au fost în vogă pantalonii care scoteau în evidență picioarelor zvelte ale bărbaților.

Silueta perfectă era cu umerii largi și talia îngustă.  

Pentru a crea silueta perfectă – cu umeri largi și talie îngustă – bărbaților li s-a permis să poarte corsete și sacouri cu falduri speciale pe mâneci.

Femeile purtau crinolină și turnură. 

Fustele vaporoase adăugau grație siluetei feminine, făcând talia mai subțire, iar acest efect se obținea cu ajutorul jupoanelor, iar mai apoi, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, a apărut o nouă invenție – crinolina, o construcție rigidă, realizată din cercuri de oțel, după care a apărut turnura, realizată din inele sau perne metalice, care se atașa la spate.

Buzunarele se foloseau în loc de genți.

Din secolul al XVII-lea până în secolul al XVIII-lea doamnele aveau buzunare cusute la jupoane.

Alegeau bijuteriile cu sens.

Brățările din aur erau foarte apreciate în epoca victoriană, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea a apărut o nouă tendință în modă: după anunțul logodnei tânărul putea să-i ofere alesei sale o brățară de aur care semăna cu lanț sau cătușe.

Își vopseau urechile cu fard de obraz.

Deși machiajul strălucitor nu era binevenit în epoca victoriană, fiecare domnișoară care se respecta avea fard de obraz, care era aplicat nu numai pe obraji și pe buze, dar și pe urechi și nări pentru a le oferi acestor părți ale corpului efect de transparență.

Pentru ca pielea să pară mai albă foloseau pudră de lavandă.

Pielea de porțelan, care era în vogă, se obținea cu ajutorul pudrei de lavandă.

Foloseau cu atenție parfumul și apa de toaletă.

În secolul al XIX-lea existau foarte multe produse de parfumerie, disponibile atât pentru bărbați cât și pentru femei, cu toate acestea bărbații erau sfătuiți să nu folosească în exces aromele, ci să facă baie mai des, iar doamnelor nu li se recomanda să folosească o cantitate mare de parfum.

Alegerea culorilor potrivite pentru ținute.

Înainte de a-și alege rochia pentru bal domnișoarele țineau cont de lumina pâlpâitoare a lămpilor cu gaz, care schimba culorile ținutelor.

Foloseau piure de căpșuni și carne crudă de vițel pentru îngrijirea personală.

Pentru a străluci la baluri, doamnele aveau mare grijă de ele: Prințesa Elisabeta de Bavaria (care a fost numită Sisi de familia ei) a transformat această grijă într-o artă: pentru a preveni apariția ridurilor aplica pe piele piure de căpșuni și carne de vițel, făcea băi în ulei de măsline și folosea apă distilată pentru a-și spăla fața.

Purtau figurine în formă de fluture pentru a-și decora ținutele. 

În epoca victoriană toată lumea era fascinată de științele naturii, ceea ce se reflecta chiar și în ținute și decor; broșele, ceasurile și alte accesorii aveau formă de fluturi, gândaci și libelule.

Alegerea coafurii potrivite.

Crearea coafurilor era o artă specială: doamnele împleteau flori și bijuterii în bucle și fixau părul cu plase de mătase sau de catifea, iar ca decor foloseau muguri de trandafir, de portocal sau verbena – naturală sau artificială; doamnele căsătorite își puteau decora părul cu pene, iar pentru domnișoare acest decor era strict interzis.

Turnura se folosea și în alte scopuri. 

Unele doamne puneau pe acest „raft” coșurile pentru pisici și le scoteau la plimbare; această modă a apărut în Franța și nu se știe dacă femeile au adoptat acest obicei și în alte țări, dar în Marea Britanie până la sfârșitul secolului al XIX-lea, pisicile au devenit foarte populare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *