Ziarul monden

Stiri din toate domeniile

“Cimitirele sunt inca goale “

Medicul Gabrie Diaconu a postat un nou mesaj dur pe pagina sa de Facebook. El spune ca nu ne mai putem intoarce la ceea ce a fost.

Iata mesajul integral:

“Nu ne vom intoarce vreodata la ceea ce-am fost,
Dar nici nu se pare ca-ajungem unde-ar trebui poate sa fim,

Exista doua motive pentru escaladarea, tiptil, a cazurilor de infectie cu noul coronavirus:

1. Autoritatile si-au pierdut autoritatea. Teoretic o aveau, practic si-au exercitat-o ca ghepardul, pe o distanta scurta, si acum stau si gafaie, mai cu o declaratie, mai cu un epitet, mai cu risipitul colectiv al vinei.

2. Romanii si-au pierdut pudoarea, ca educatia nu poti propune c-au avut-o vreodata.

E prea din scurt sa-i educi, si degeaba-i mai faci de rusine acum. Poti sa-i sperii cu numere, poti sa le enumeri pericolele. E cam degeaba. Totu-i degeaba, acum. Ce incepe, in schimb, e acel lucru pentru care ne-am pregatit din belsug in primele luni ale anului: valul viral trecand peste tara.

In timp ce pe altii ii sperie artmetica, eu stau si gandesc la alte probleme. Spre exemplu:

– Pe de o parte vedem mai mult in bezna epidemica. E suficient sa observi ca fatalitatea de caz (decese raportate la total infectari) a scazut, de la un maxim de aproape 7%, inapoi spre 5%. Ea era spre 7% intr-o perioada cu restrictii, si cu ”asistarea” destul de robusta a pastrarii distantei dintre Ion si Marie.

Ce-am pierdut dupa starea de urgenta am castigat prin capacitate de-a ”prinde” cazuri. In primele trei luni ale pandemiei media era cam de 50 de mii / saptamana. Astazi au fost un pic peste 30 de mii/ 24 de ore. Teste, la ele ma refer. Ceea e ca si cum ai schimba lampasul cu xenoane (fie permisa comparatia)

– La cat am numarat paturile de ATI, doua la primarie, doua la prefectura, patru la Popa Pripici, din declaratiile trasnite ale oficialilor rezulta ca am inceput cu 400, aveam vreo 1400 (pe acolo) undeva prin aprilie, si-acu cica sunt vreo 840. De-alea cu climatizare invaziva (cunoscuta si sub numele de ventilatoare). Dracu sa le pieptene scule, numai in Romania poti sa faci 6 luni achizitii si sa ramai cu mai putine la sfarsit.

– Geaba ai paturi daca n-ai oameni, si oamenii (ma refer la personal sanitar) sunt cu tamburii la rosu. Suparati, obositi, satui. Unul dupa altul ies si injura, acuza, deplang, ameninta, avertizeaza, dar e ca si cum l-ai pune pe Hrusca sa cante Leru-i ler pe-o pista de aterizare langa un Boeing 747. Unde Boeing-ul e poporul.

– Ce-i, finalmente, limpede este ca cine va fi cumsecade, cuminte si educat va trai, fie pastrata in ecuatie si bruma de noroc. Iar dintre ceilalti, ca-s haiduci, negativarzi, romani liberi sau saraci cu duhul, majoritatea care vor face boala vor trai si ei, dar unii vor muri. Ramane o a treia categorie, pur inocentii. Ei merg, postum, pe constiinta celor care si astazi spun ce mare branza, ce-atata scandal.

Specia umana, luata din avion, e destul de previzibila. Cand totul ajunge la noi vs. ei, mai bine sa planga ma-sa decat sa planga mama (am incheiat citatul). Niet viziune, kakaia empatie. Ce sa-i mai certi? Ca n-ai de ce sa-i mai certi.

Poti doar sa te ierti pe tine, si sa-l ierti un pic si pe cel de langa tine. Caci daca nu le-a intrat oamenilor pana acuma la cap cum e cu boala, cu sanatatea, cu apa si sapunul, unora n-o sa le intre nici de acum inainte. Si n-o sa le intre nici macar dupa ce-o s-o ingroape pe bunica, pe tata sau pe verisorul. Moartea, se pare, n-are nicio valenta sanitara cand trece molima prin sat.

Ne-om regasi, pesemne, candva in viitor, in altu fel de tara. Cei care vom trai sigur vom fi mai tristi. E o rana, e o trauma care se imprastie acuma, genul de hadosenie capabila sa schimbe memoria copiilor generatii de acum inainte. Aceasta este, de fapt, evolutie in fata propriilor nostri ochi. Si, iata, nu e totuna cu a spune ca facem vreun progres. Doar ne schimbam urland, si ne urlam schimband.

Ce-i cel mai aspru este ca numarul bestiei spune ca, in Romania, fara vaccin peste 200 de mii de romani vor muri de Covid-19. Nici 1% nu s-au dus, inca. Cimitirele, din acest punct de vedere, sunt inca goale. Ca va bate ceasul mai repede, ca va bate mai incet, tot dracu ala e. Acesta e tainul. Doar daca induram (ceea ce nu mai facem). Doar daca invatam (ceea ce n-am inceput). Si doar daca devenim (ceea ce e putin probabil). Doar atunci din acest numar unii poate fi-vor salvati.

Ma gandesc in ultimele luni, la modul cel mai serios, ca boala asta ar putea sa-mi rapeasca dintre oamenii dragi, a caror sanatate o stiu destul de fragila. Uneori imi vine sa ies cu parul pe strada. Alteori ma uit, observ, privesc la felul in care oamenii se umbla. Imi vad pacientii, mai radem, mai plangem. E fapt, continua sa existe si oricare alte boli. Inca mai fac oamenii cancere, inca mai pica in demente, psihoze, depresii si adictii. Covid e un colac, restul o pupaza.”, a scris Gabriel Diaconu pe pagina sa de Facebook.

Sursa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *