Ziarul monden

Stiri din toate domeniile

Câți kilometri mergi cu o mașină electrică? Despre teama că rămâi „în pană” și cum treci peste ea

Mașinile electrice au fost întâi exotice. Apoi, scumpe. Acum, între 2020 – 2021, începem să vorbim de modele mai ieftine, de sub 20.000 de euro, dar și de o teamă: dacă se descarcă în timpul drumului?

Poți să rămâi în drum și cu o mașină clasică, doar că ai mai multe șanse să găsești o benzinărie aproape. Ce faci cu o mașină electrică? Un specialist ne explică. Paul Ardelean, e Model-based Software Engineer, Porsche Engineering Romania, și acum analizează „range anxiety” și ce ar trebui să știe posesorii de automobile electrice.

Termenul de „range anxiety” a devenit cunoscut odată cu creșterea popularității vehiculelor electrice. Acesta se referă la teama de a nu ajunge la destinație, pe care un conducător auto o resimte când conduce un vehicul electric.

Această teamă este susținută de diverse întrebări care pot apărea, legate de parcusul rutei dorite, modul în care poate încarcă bateriile sau metode de economisire a energiei:

  • Pot avea încredere în autonomia indicată de vehicul?
  • Cum mă vor influența traficul și condițiile meteo?
  • Am destulă energie pentru a ajunge la o stație de încărcare?
  • Găsesc stația liberă? Care sunt alternativele?
  • Ar trebui să conduc fără radio și aer condiționat în spatele unui camion?

Prin munca noastră, căutăm soluții cât mai avansate tehnologic, care să reducă stresul și să crească eficiența utilizării energiei la condus. Toate aceste temeri apar din lipsa de experiență și informații, capacitatea de stocare limitată a bateriilor sau lipsa infrastructurii de încărcare a acestora.

Abordări pentru mașini electrice. Ca să nu rămâi în drum

Există diverse abordări pentru a reduce efectul acestor temeri, printre care: folosirea unui range-extender, proiectarea unui sistem de baterii care poate fi înlocuit într-un timp scurt sau estimarea consumului de energie și planificarea rutei, astfel încât să ofere certitudinea că punctul de destinație poate fi atins.

Estimările și previziunile se pot face, tradițional, în diverse moduri.

Cel mai simplu mod ține cont doar de istoricul de consum al vehiculului. Practic, se poate calcula media de energie consumată în trecut și aceasta se poate folosi ca reper pentru a estima ce distanță poate fi parcursă cu nivelul curent de energie.

De exemplu: un vehicul are o medie de consum de 20 kWh / 100 km, energia stocată în mod curent în baterii este de 100 kWh. Astfel, teoretic, vehiculul poate să mai parcurgă încă 500 km.

Desigur acest consum poate varia în funcție de diverși factori. Fiecare ruta parcursă între două puncte poate fi unică în felul ei. Astfel, putem parcurge un traseu cu un vehicul diferit, cu o încărcătură diferită a acestuia, folosind setări diferite ale instalației de climatizare, în condiții meteo și de trafic diferite.

De asemenea, există rute alternative pentru aproape orice destinație, dar și abordări diferite în ceea ce privește stilul de condus al șoferului. Toate aceste variabile influențează în mod direct consumul de energie al unui vehicul electric.

În acest sens cunoașterea cât mai multor informații relevante oferă un avantaj în estimarea corectă a consumului de energie. Dacă se cunosc date despre traseul care urmează a fi parcurs și despre modul în care este traficul în timp real, se poate face o estimare în avans a consumului pe porțiunile de traseu care urmează.

În cazul în care un astfel de sistem de calcul decide că nivelul de energie stocată în baterii nu este suficient pentru a atinge destinația, acesta poate furniza informații sistemului de navigație, astfel încât vehiculul să caute și el puncte de încărcare (evident trebuie să existe date despre aceste stații de încărcare).

Astfel, ruta poate fi în permanentă actualizată, astfel încât să asigure șoferul că va ajunge în punctul dorit.

Un factor important în evaluarea energetică este chiar stilul de condus al șoferului. Probabil acesta influențează cel mai mult variația de consum al vehiculului.

Poate într-o zi suntem plictisiți și conducem cu viteză redusă și accelerații reduse, dar poate în altă zi simțim nevoia de adrenalină și parcurgem același traseu cu variații mari ale accelerației. Fiecare șofer este diferit în felul lui.

Chiar dacă se pot lua în calcul diferite tipologii de șofer (pasiv sau agresiv), nu putem avea certitudinea că vom cunoaște modul în care acesta va alege să conducă în diferite situații. În aceste condiții, putem integra inteligență artificială, care, antrenată cu suficiente scenarii întâlnite în timpul condusului, poate oferi unele estimări despre modul în care un șofer va reacționa în situații viitoare. Astfel, estimarea consumului de energie poate fi îmbunătățită semnificativ, oferind și mai multă certitudine că punctul de destinație poate fi atins.

Această stare de „range anxiety” poate fi combătută prin diferite metode. Cunoașterea a cât mai multor informații despre vehicul și despre traseul parcurs ne ajută să facem o estimare cât mai bună a consumului. De asemenea, inteligența artificială poate fi inclusă în astfel de sisteme de calcul pentru a îmbunătăți rezultatele.

Sursa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *