Îți dezvăluim ce ”ritual” trebuie să urmezi în Prima zi de Paște

Îți dezvăluim ce ”ritual” trebuie să urmezi în Prima zi de Paște





În credința ortodoxă, dar și în cea catolică și protestantă, sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai importantă. Iar miracolul care s-a produs în urmă cu mai bine de 2.000 de ani încă păstrează vie amintirea patimilor, a morții și a Învierii lui Iisus Hristos în sufletele credincioșilor. De altfel, în perioada Paștelui, oamenii se lasă în voia sentimentelor frumoase, sunt mai liniștiți și petrec mai mult timp în compania membrilor familiei. În jurul acestei sărbători există nenumărate tradiții, iar în rândurile de mai jos le veți găsi pe cele mai cunoscute, dar și pe cele mai inedite.





Tradiții pentru Prima zi de Paște

Sărbătoarea Paştelui este considerată una a bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Obiceiurile și superstițiile în legătură cu acest fericit eveniment diferă de la o zonă la alta a României.

1. Potrivit tradiției, înainte de a merge la Slujba de Înviere sau dis-de-dimineață în Prima zi de Paște, credincioșii trebuie să se spele și să își pună haine noi – la fel ca şi apa, noul veșmânt are un rol purificator și astfel, după ce a ținut post și și-a primenit sufletul, fiecare se ocupă acum și de trupul fizic literalmente.





2. În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casă și în curte, ca să fie luminată gospodăria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume prin Învierea Sa.

3. Tot în această Noapte Sfântă, fetele nemăritate din Moldova merg la biserică și spală clopotnița cu apă neîncepută, iar dimineața se spală cu ea pe față ca să fie îndrăgite de băieți neînsurați din sat.





4. Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime, oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor. (VEZI AICI: Cum va fi vremea de Paște – duminică, luni și marți)

Bucate sfințite la Slujba de Înviere

– ouăle curățate: cine mănâncă ouă prima dată în ziua de Paști se zice că va fi ușor peste an. Alții usucă albuș de ou roșu sfințit și dacă un om face albeață, se pisează albușul și i-l suflă în ochi;
– slănina e folosită la mai multe leacuri: se ung rănile și dacă se îmbolnăvește vreun om și mănâncă slănină sfințită în timpul ceremoniei religioase de Înviere, el se vindecă. Dacă cineva e bolnav de friguri, se afumă cu slănină și se pun pe o lespede tămâie albă și neagră. Dacă sângerează vreo vită, atunci i se dă să mănânce din slănină;
– hreanul: cine-l mănâncă atunci când vine acasă de la biserică va fi iute și sănătos tot anul. Pus în cofele cu apă sau în fântâni curățește apa, relatează stirileprotv.ro. Se amestecă în tăvițele vitelor împotriva bolilor și e bun contra frigurilor;
– sarea se folosește la sfințirea fântânilor;
– cuișoarele sunt bune pentru dureri de măsele;
– făină: se freacă ochiul vitei cu albeața și-i trece;
– usturoiul sfințit și pus în pământ nu se strică; el servește la alungarea strigoilor de la casă și se ung ușile grajdurilor cu el, iar la nevoie se dă și pe oamenii bolnavi;
– sămânța de busuioc: cu firele de busuioc sfințite se afuma cei cu dureri de urechi, potrivit sursei citate. Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii, iar de tăciune fuge dracul.





Câte bordeie, atâtea obiceie

5. La ieșirea din biserică, după încheierea ceremoniei religioase, oamenii din zona Olteniei mânâncă frunze de leuștean, pește și ouă pe care le ciocnesc fie în lăcașul de cult, fie în afara lui… sau după ce ajung acasă cu Lumina Sfântă.

Citeste si  ULTIMA ORĂ! Descoperire tulburătoare, în Casa Groazei din Caracal. Ce au găsit anchetatorii în locuința lui Dincă

6. O altă tradiție străveche de Paşte o reprezintă ouăle vopsite care sunt rostogolite peste mormintele celor care nu mai sunt pe această lume chiar în Noaptea de Înviere. De asemenea, se aprind lumânări în memoria lor și se aduc bucate care sunt date de pomană celor sărmani. Prezenţa în creştinism a ouălor roşii este una simbolică şi reprezintă o altă mărturie clară a vechimii acestui mare praznic. De-a lungul timpului, în multe dintre mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite şi coji de ouă şi se pare că acest aliment nu lipsea de la agapele ce se făceau în acele vremuri. În antichitate, în special la egipteni, oul era simbol al lumii şi al eternităţii, din moment ce forma lui pare a fi una perfectă şi fără început.

7. Un alt obicei respectat cu strictețe chiar și în zilele noastre este acela referitor la prima persoană care intră în casă în dimineața de Paște: trebuie să fie un bărbat și se spune că alungă discordia și aduce noroc.

8. Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări. De asemenea, înainte să intre în casă după ce s-au întors de la Slujba de Înviere, credincioșii trebuie să rupă o mână de iarbă și să o pună pe preșul de la ușă, iar când pășesc, să calce pe aceasta.

9. Se spune că în această zi sufletele celor trecuți dincolo se întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins focul pentru cei morți.

10. După slujba de Înviere de la miezul nopții are loc prima masă de Paște în familie. Totodată gospodinele cântă în timp ce așează pe masă bunătățile pregătite pentru această sărbătoare extrem de importantă pentru omenire.

11. Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an. Mielul este simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat ca să salveze omenirea.

12. În multe zone din țara noastră, se păstrează obiceiul ca din primul ou ciocnit să mănânce toată familia ca să fie împreună mereu. Este foarte important ca oul să fie spart de capul familiei. De asemenea, misiunea lui este să îl curețe și să îl taie în atâtea felii câți membri are familia respectivă. Aceștia își vor lua porția din acel ou și îl vor mânca deodată.

Citeste si  Salvini, omul-forte din Italia, autorizează debarcarea a 27 de ”presupuşi” minori neînsoţiţi de pe nava umanitară Open Arms pe Insula Lampedusa

13. Ouăle se ciocnesc în ziua de Paști doar de bărbați, conform unei alte tradiții.

14. În unele locuri, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor și livezilor, se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor și păsărilor.

15. În prima zi de Paște, imediat cum se trezesc, credincioșii se spăla pe mâini și pe față după care trebuie să-și facă semnul crucii de trei ori și să ia o bucată din pască înmuiată în vin. Apoi ciocnesc ouă roșii.

16. Un alt obicei spune că este bine ca toți ai casei să se spele în apa în care așază un ou roșu și o monedă de argint și, după caz, un fir de busuioc pentru a fi sănătoși tot anul. Din generație în generație s-a transmis că cei care își spală fața cu această apă vor fi tari ca banul, frumoși precum oul și căutați la fel de mult ca busuiocul.

17. În Maramureș, dimineața Primei zile de Paște începe cu sosirea copiilor la casele prietenilor și vecinilor pentru a vesti Învierea Domnului. Fiecare gazdă le oferă câte un ou roșu, tradiția fiind asemănătoare celei a colindatului din preajma Crăciunului.

18. În Transilvania se lasă cu haine ude. Obiceiul stropitului, preluat de la vecinii unguri, presupune ca băieții îmbrăcați în haine tradiționale să meargă în familiile în care există cel puțin o fată, pe care o udă cu parfum pentru a nu se veșteji. În schimbul acestui serviciu, fetele le oferă feciorilor ceva de băut. Evident, fetele stropite de Paște vor avea noroc tot anul, în timp ce băieții care uită de această datină vor fi urmăriti negreșit de ghinion.

19. În ținutul Făgărașului, sărutarea și îmbrățișarea sunt considerate nu doar semne de bucurie, ci și de pace. În Banat, această datină înseamnă iubire, frăție, uitarea oricărei supărări. Se crede că cei care se îmbrățișează în Ziua de Paște se vor întâlni pe lumea cealaltă.

20. În zona Moldovei există tradiția ca băieții care au sentimente pentru fetele nemăritate să meargă la casele lor și să le ofere câte un ou roșu.

21. De când se celebrează Paștele și până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, creștinii se salută astfel: “Hristos a Înviat!” și se răspunde cu: “Adevărat a Înviat!”.

Ce nu este bine să faci în Prima zi de Paște

1. Potrivit preoților, de Paște nimeni nu trebuie să fie trist și nu trebuie să plângă. Iar în cele trei zile dedicate Învierii Domnului bucuria trebuie să fie predominantă.

2. În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

3. În ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul. (NU RATA: Petrecere garantată cu Fuego și invitați speciali, în prima zi de Paște, la TVR 2!)

Sursa