Iata ce i-a raspuns, Viorica Dancila, lui Frans Timmermans! Scrisoarea are zeci de pagini

Iata ce i-a raspuns, Viorica Dancila, lui Frans Timmermans! Scrisoarea are zeci de pagini


Premierul Viorica Dancila i-a raspuns pe 1 noiembrie prim-vicepresedintelui Comisiei Europene la scrisoarea in 18 puncte pe care acesta i-a transmis-o in legatura cu modificarile aduse legislatiei penale.  Raspunsul Guvernului Romaniei a fost transmis la Bruxelles pe 1 noiembrie, sub forma unui document de 33 de pagini. „Adevarul” a intrat in posesia documentului si va prezinta raspunsurile la cele mai grave amendamente aduse legislatiei penale, dar si o serie de omisiuni pe care le-a facut premierul.

Inca de la inceput, premierul ii da asigurari lui Frans Timmermans ca „niciunul dintre textele modificate nu restrange dreptul organelor de urmarire penala privind procedura de punere sub acuzare”. Premierul continua cu precizarea ca intr-o lege speciala de combatere a coruptiei, Legea 78/2000, exista un capitol special privind infractiunile impotriva intereselor financiare ale UE, cu sanctiunile aferente. Si cata vreme acest capitol nu a fost afectat de modificarile la legile penale, acestea nu pun in pericol interesele financiare ale UE.
Argumentul e discutabil. In Legea 78/2000 exista, intr-adevar, un capitol privind infractiuni specifice impotriva intereselor financiare ale UE, insa acesta vizeaza doar pe cei care au vocatia sa acceseze aceste fonduri. Astfel, sunt incriminate prezentarea de informatii false in scopul obtinerii fondurilor europene sau folosirea acestora in alte scopuri decat cele declarate, precum si diminuarea ilegala a resurselor ce trebuie virate Uniunii Europene. Insa fondurile europene, chiar daca sunt accesate in mod corect, nu sunt scutite de frauda, prin comiterea unor altor infractiuni, precum abuzul in serviciu, neglijenta in serviciu sau delapidarea. Or aceste ultime infractiuni sunt prevazute in Codul penal si au fost modificate masiv prin amendamentele asupra carora cere explicatii de Frans Timmermans. In cazul noii definitii a abuzului in serviciu, Frans Timmermans intreaba de ce beneficiul necuvenit obtinut in urma comiterii faptei se limiteaza doar la beneficii materiale, din moment ce directivele europene vorbesc de „beneficii de orice natura”, si de ce, pentru ca fapta sa fie infractiune, beneficiarul trebuie sa fie doar functionarul inculpat sau un membru apropiat de familie, si nu un oricare alt tert, cum prevedea legea pana acum.

Citeste si  Un tată și-a pierdut întreaga familie în atentatele din Sri Lanka. Soţia și cei doi copii au murit într-un restaurant * Simpaticul

Ion Cristoiu: Calin Popescu Tariceanu – purtatorul de cuvint al lui Klaus Iohannis?



Dancila raspunde ca abuzul in serviciu nu este o infractiune de coruptie, ci e o infractiune de serviciu, determinata de un raport de munca, care poate fi sanctionata si disciplinar sau contraventional, si doar cazurile grave sa fie sanctionate penal. Premierul reitereaza ideea ca abuzul in serviciu nu are legatura cu combaterea fraudelor cu fonduri europene, care sunt incriminate in Legea 78/2000. Ea evita sa spuna de ce amendamentul s-a limitat doar la „beneficii materiale”, si nu la „orice fel de beneficii” si spune ca eliminarea tertilor dintre beneficiari „vine ca o consecinta fireasca a faptului ca trebuie sanctionata obtinerea de foloase pentru sine si pentru propria familie”. Dar nu spune de ce n-ar trebui incriminata obtinerea de foloase pentru oricine altcineva decat membrii familiei.

O alta infractiune asupra careia comisarul european cere clarificari este delapidarea. Acesta intreaba de ce, conform noilor amendamente, urmarirea penala se poate declansa doar la cererea prealabila a conducatorului institutiei prejudiciate si nu si din oficiu, ca pana acum. Dancila raspunde ca delapidarea nu este o infractiune de coruptie, ci reprezinta diminuarea, prin fapta unui functionar, a patrimoniului pe care il gestioneaza. Prin urmare, raspunde premierul, responsabilitatea gestionarii patrimoniului revine conducatorului unitatii prejudiciate, care poate hotari daca exista temei pentru o cercetare penala sau daca se poate aplica doar o sanctiune administrativa sau disciplinara. Viorica Dancila omite insa sa precizeze ce se intampla daca delapidarea are loc cu asentimentul sefului de institutie sau daca cel care a comis delapidarea este chiar conducatorul institutiei prejudiciate. Non-raspunsul standard Eliminarea unor categorii de persoane din definitia functionarului public in sens penal a fost o alta problema ridicata de Frans Timmermans. Este vorba de persoane care, desi nu sunt angajate la stat, indeplinesc prin lege servicii de interes public: notari, executori judecatoresti etc. Aici, Viorica Dancila repeta non-raspunsul standard: interesele financiare ale UE sunt aparate prin prevederile speciale din Legea 78/2000.

Citeste si  Rugaciunea care se spune in Saptamana Patimilor * Simpaticul

Frans Timmermans chestioneaza si motivele pentru care au fost reduse termenele de prescriptie, dincolo de care urmarirea penala inceteaza de drept. Raspunsul Vioricai Dancila este de neinteles. Aceasta spune ca in noul Cod penal au fost reduse pedepsele la o serie de infractiuni, dar au fost marite termenele de prescriptie si „s-a considerat ca este normal ca si termenele de prescriptie sa fie reduse, pentru a se impulsiona activitatea de descoperire, sanctionare si combatere a infractiunilor”. Si argumenteaza: „La acest moment, exista un numar foarte mare de dosare care stau in nelucrare si reprezinta amenintari si forme de santajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavand probe din care sa rezulte savarsirea unor fapte penale”.

Viorica Dancila nu ofera nicio statistica, nicio cifra pe care sa-si bazeze asertiunile si asta dintr-un motiv foarte simplu: modificarile aduse legislatiei penale nu au fost precedate de niciun studiu de impact, de nicio evaluare obiectiva. De altminteri, raspunsul Vioricai Dancila abunda in asemenea tip de argumente, luate parca de la televizor: justifica amendamentele prin evocarea unor presupuse practivi abuzive din partea parchetelor sau instantelor, dar fara sa indice anume cine a constatat aceste practici, amploarea lor si efectul pe care il produc.
De remarcat e faptul ca Viorica Dancila a aparat toate cele 18 amendamente reclamate de catre Frans Timmermans, inclusiv cele declarate ca fiind neconstitutionale.



Sursa