Diferența dintre veniturile bugetare proiectate prea optimist și cheltuielile mai mari asumate pentru salarii și asistență socială defavorizează realizarea planului de investiții bugetat pentru 2018

Diferența dintre veniturile bugetare proiectate prea optimist și cheltuielile mai mari asumate pentru salarii și asistență socială defavorizează realizarea planului de investiții bugetat pentru 2018


Camera de Comerț Americană din România avertizează într-o analiză publicată pe site-ul propriu că politicile sociale ale Guvernului PSD – ALDE au dus la dublarea deficitului bugetar față de aceeași perioadă a anului trecut și critică faptul că, pentru a se încadra în ținta de 3%, Executivul va tăia din nou bani de la investiții, adică de la dezvoltare.

Analiza integrală realizată de AmCham România:

Analiza execuției bugetare aferente primelor 9 luni ale anului 2018 arată că realizarea planului de investiții nu este o prioritate nici anul acesta



La începutul exercițiului bugetar curent AmCham România evidenția într-o analiză similară, o serie de potențiale vulnerabilități ale proiecției bugetare pentru anul 2018, reiterând în mod special necesitatea respectării planului de investiții, vital în viziunea AmCham pentru o creștere economică sustenabilă.

Analiza execuției bugetare aferente primelor 9 luni ale anului 2018 indică un nivel al deficitului de 16,8 miliarde lei (1,77% din PIB). Raportat la PIB, acesta depășește cu mai mult de două ori nivelul deficitului înregistrat în aceeași perioadă a anului 2017, respectiv cu 6,8 miliarde lei (0,79% din PIB).

Faptul că și în aceste condiții anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 2,88%, foarte apropiat de nivelul maxim de 3% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, confirmă îngrijorările cu privire la riscurile de încadrare în ținta de deficit bugetar în 2018, chiar și în condițiile în care planul de investiții pentru anul în curs ar fi realizat.

Reducerea cheltuielilor planificate pentru investiții rămâne un mecanism de control al deficitului bugetar



Cele mai utilizate mecanisme de control al deficitului bugetar sunt reducerile cheltuielilor planificate inclusiv de la capitolele de investiții, în ciuda impactului negativ pe care restrângerea acestor tipuri de alocări le are asupra creșterii economice reale și potențiale.

Din analiza primelor 9 luni ale anului 2018, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 15,2 miliarde lei. Deși cu 25,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, prin raportare la investițiile planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), gradul de realizare, la momentul primelor 9 luni, a fost de numai 39,5% (1,6% din PIB).

O creștere economică sustenabilă pe termen lung nu poate fi realizată fără un angajament real pentru investiții și pentru reforme structurale care să sporească impactul investițiilor în economie și în societate în ansamblu, prin consolidarea capacității instituțiilor publice și creșterea calității cheltuielilor publice.

Evoluția altor tipuri de cheltuieli bugetare comparativ cu 2017



Comparativ cu realizările anului 2017, bugetul de anul acesta (conform rectificării aprobate în septembrie 2018) prevede o creștere a cheltuielilor cu personalul de aproximativ 16,6 miliarde lei și o creștere a cheltuielilor cu asistența socială de aproximativ 7,8 miliarde lei.

Raportate la aceeași perioadă a anului 2017, în primele nouă luni ale anului 2018, creșterea cheltuielilor cu personalul este în linie cu sumele bugetate, atingând 12,8 miliarde lei, în timp ce creșterea cheltuielilor cu asistența socială a depășit deja 8,5 miliarde lei. De asemenea, s-a înregistrat o depășire cu aproape 2,1 miliarde lei a cheltuielilor cu bunuri și servicii, raportat la creșterea așteptată pentru întreg anul 2018.

În schimb, un efect pozitiv asupra deficitului bugetar l-a avut creșterea cu 3,2 miliarde lei a veniturilor nefiscale în primele 9 luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, de la o proiecție de creștere de 1,7 miliarde lei față de 2017.

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut și ele pe fondul contractării de noi împrumuturi dar și a contextului de creștere a ratelor de dobândă de pe piețele financiare. Luând în considerare contextul macroeconomic global caracterizat de normalizarea politicii monetare, așteptările cu privire la creșterea costului creditului sunt de continuare a tendinței de creștere a ratei dobânzii.



Mai este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare potrivit pentru situația macroeconomică a României?

Din perspectivă macroeconomică, modelul de gestiune a politicii bugetare prezintă câteva provocări importante. Prima dintre ele este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare, care în viziunea noastră prezintă un risc pentru managementul prudențial al politicilor macroeconomice în contextul maturității ciclului economic curent și al tranziției către faza de decelerare a creșterii economice.

Într-o perioadă de expansiune economică în care România se confruntă și cu un exces al cererii care nu poate fi acoperit de oferta internă precum și de un deficit al forței de muncă disponibile, crește pericolul accelerării inflației.

Într-un astfel de context, lipsa unei consolidări fiscale în fazele favorabile ale ciclului economic limitează marja de manevră pentru politicile de stimulare a economiei pe care guvernul le-ar putea întreprinde. În acest caz, o restructurare a cheltuielilor publice, inclusiv a celor sociale și a investițiilor, devine iminentă.

Obiective ambițioase și pentru 2019

Încadrarea în limita deficitului bugetar rămâne în viziunea noastră un obiectiv deosebit de ambițios chiar și în condițiile ideale în care, în pofida estimărilor analiștilor, economia va crește în anul 2018 cu 5,5% în termeni reali, evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare va urma structura anului precedent, și planul de investiții va fi realizat integral.

În ce privește proiecțiile pentru anul viitor, AmCham Romania consideră optimiste țintele de creștere economică de 5,7% (termeni reali) și o rată a inflației de 2,8 %, considerabil diferite față de estimările Comisiei Europene – 4,1% creștere economică și 3,4 % inflație medie anuală, anunțate în Scrisoarea–cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2019.

În încheiere AmCham Romania reiterează nevoia utilizării investițiilor ca instrument activ de creștere economică sustenabilă, prin înlocuirea modelului de creștere economică bazată pe consum cu politici orientate spre competitivitate și dezvoltarea sistematică a capitalului în toate formele sale.

AmCham România va continua să urmărească cu interes evoluția execuției bugetare pentru a semnala oportunitățile pentru o creștere economică sustenabilă, vulnerabilitățile ce trebuie remediate înainte de a afecta echilibrul macroeconomic și pentru a reitera importanța respectării planului de investiții. Prin intermediul specialiștilor din cadrul comunității AmCham Romania, ne exprimăm deschiderea pentru dialog și schimb de bune practici cu instituțiile implicate în realizarea și executarea bugetului de stat.

Sursa